Cotlet dulce-acrisor cu stiuleti mici de porumb
Cam lung titlul mancarii asteia, dar zau daca am cum sa-l scurtez. Si, in fond si la urma-urmei, nici nu prea conteaza, nu? Principalul e ca reteta sa fie foarte gustoasa, spectaculoasa si deosebita. Si este, pentru ca imbina in ea, pe langa aspectul deosebit, arome si gusturi care ne poarta din China si pana in Mexic, trecand insa si pe insoritele maluri ale Meditaranei (cata poezie!). Asa ca vom gasi in farfurie o reteta care este internationala nu pentru ca s-ar face peste tot (ca nu-i friptura cu cartofi prajiti), ci tocmai datorita acestei combinatii deosebite si originale. Dar mai bine sa trecem peste amanunte si sa ne apucam de treaba.
Pentru clasicele noastre 4 persoane avem nevoie de 1 kg de cotlet de porc (cu tot cu coaste), 2 linguri de miere, 350 g stiuleti mici de porumb (din conserva), 2 linguri de otet, 2 linguri de sos de soia, 1 lingurita de ghimbir proaspat ras (sau numai 1/2, daca e uscat), 4 catei mari de usturoi, 2 frunze de dafin, maruntite bine, cate 1 lingurita de cimbru si rozmarin uscate (sau cate 1 lingura rasa, daca-s proaspete), ulei de masline.
Amestecati intr-un castronel mierea, otetul si sosul de soia. Adaguati putin ulei, ghimbirul, usturoiul zdrobit si celelalte condimente. Turnati amestecul peste carne si frecati bine cu mainile, astfel incat sosul sa patrunda si sa acopere carnea cat mai uniform. Acoperiti varfurile coastelor cu folie de aluminiu alimentar si puneti friptura intr-un vas termorezistent. Bagati totul in cuptorul bine incins unde trebuie sa stea, la foc potrivit spre mare, circa 1 1/2 ore (va mai spun o data, timpii si temperaturile pe care vi le indic sunt absolut orientative, pentru ca oricum va cunoasteti cuptorul mult mai bine decat mine). Stropiti des carnea cu sosul format adaugand, daca e cazul, putina apa.
Scurgeti bine stiuletii cei mici si puneti-i langa friptura, tavalindu-i bine prin sos, cam cu un sfert de ora inainte de a fi gata totul. Scoateti din cuptor, lasati carnea sa se odihneasca vreo 10 minute si serviti.
O Feteasca Neagra de Dealul Mare este taman ceea ce-i mai lipseste. Nu-i asa?
