Cotlet de porc în crustă de roșii uscate, rozmarin și miere
În ciuda denumirii lejer fițoase, rețeta care urmează nu reprezintă altceva decât o friptură la cuptor extrem de simplă și tare gustoasă, numai bună ca să rezolve spectaculos o masă mai mult sau mai puțin festivă. Habar n-am dacă italienii chiar își onorează astfel cotletele (chit că roșiile uscate și rozmarinul îi cam bagă în categoria suspecților principali), însă n-avem timp acuma să stabilim paternități. Mai bine haidem în bucătărie, că acuși sosesc musafirii!
1 cotlet de porc, dezosat (cam 1 kg, să zicem),
1 borcan de roșii uscate în ulei, 1 ceapă,
2-3 căței de usturoi,
câteva fire proaspete de rozmarin (echivalentul a 3 linguri, să zicem),
2 linguri de miere,
1 lingură de ulei,
sare și piper.
Frecați mai întâi bucata de cotlet cu ulei, sare, piper și lăsați-o să stea în frigider vreo jumătate de oră.
Scurgeți bine roșiile, tăiați-le bucăți. Curățați ceapa și usturoiul, tăiați-le și pe ele. Puneți-le în robot împreună cu roșiile, mierea și rozmarinul. Mixați până obțineți o pastă, cu care veți unge bine și uniform cotletul.
Băgați friptura în cuptorul încins dinainte la foc mijlociu (200ºC) și coaceți timp de 40-50 de minute (depinde și de grosimea bucății de carne), întorcând cotletul la jumătatea duratei. Aveți grijă ca, pe toată durata procesului, carnea să fie cât mai bine acoperită cu „glazura” (dacă e cazul, luați compoziția căzută cu o lingură și refaceți crusta).
Scoateți, lăsați în repaus vreo 10 minute și serviți (e mai spectaculos s-o tăiați la masă, dar nu-i obligatoriu).
A, și cică s-ar putea pune și pe grătar cotletul nostru astfel dichisit (15 minute pe fiecare parte). Nu știu, n-am încercat, așa că, dacă optați pentru versiunea asta, o faceți pe propria răspundere.
Cât despre vin, un Pinot Noir aș zice, catifelat și pisicos. Că n-are rost să chemăm vreun vin prea războinic la așa o friptură elegantă.
