Terina, na, cum naiba era sa-i zic acestei celebre specialitati frantuzesti? Din multele variante de „terrines“ existente, am ales-o pe cea de mai jos. Veti remarca repede ca avem de-a face cu o mancare situata undeva intre budinca si musaca, fara a fi insa nici una nici alta. E fina si eleganta, poate fi pusa pe orice masa si are enormul avantaj de a putea fi lasata in cuptor sa-si vada de treaba, timp in care puteti face o sumedenie de alte lucruri utile (sau sa va asezati la masa si sa va vedeti in liniste de aperitive si alte antreuri).
Pentru 6 persoane n-aveti nevoie decat de 700 g carne slaba de vita, 225 g carne slaba de porc, 225 g de ciuperci maruntite, 1 ceapa mica tocata, 30 g unt, 130 g pesmet, 3 linguri patrunjel tocat, 1 lingurita de cimbru uscat, 2 lingurite de sos brun, 5 linguri de sos tomat, 2 oua batute, sare si piper.
Incalziti cuptorul la foc mic. Sotati ceapa si ciupercile in unt, la foc viu, pana cand devin moi (daca va place usturoiul, acum e momentul sa interveniti cu un catel-doi. Zdrobiti, fireste). Puneti-le intr-un castron, adaugati pesmetul, patrunjelul, cimbrul, sosul brun (Daca nu gasiti sos brun la magazin, ori sariti peste el, ori fierbeti un cub de supa de vita intr-o cescuta de apa, asteptati pana cand scade la jumatate si luati cele 2 lingurite necesare din sosul obtinut. In acest caz, aveti grija cum dozati sarea). Sarati, piperati si amestecati foarte bine. Tocati carnea (prin sita fina) si puneti-o intr-un alt castron, impreuna cu sosul tomat si ouale, amestecand pana cand obtineti o compozitie omogena. Puneti jumatate din aceasta compozitie intr-un vas dreptunghiular uns cu unt, la mijloc puneti ciupercile si acoperiti cu restul de carne. Coaceti totul la cuptor timp de 1 ora si jumatate, la foc moale, scoateti si lasati terina sa stea un sfert de ora. Eliminati sosul format (daca e cazul) si asezati mancarea pe un platou, cu grija, sa nu se rupa.
Se serveste calda, cu un vin rosu elegant, asa cum numai un Pinot Noir de Dealu Mare poate fi.