Sper că nu v-ați speriat de titlul lejer pompos, rețeta de plăcințele de pui (că altfel n-am cum să-i zic) care urmează mai la vale este una tare simpla și, firește, extrem de gustoasa (că altminteri de ce m-aș fi apucat să v-o povestesc?). Și recunosc, adevărul e că la mâncarea asta modul de prezentare este cel care m-a cucerit în primul rând, iar cu siguranță umplutura poate fi modificata în voie, după propria plăcere.
Care-i necesarul? Păi pentru 4 pachețele (adică 4 porții) avem nevoie de
2 piepturi de pui, 8 foi de plăcintă (din comerț, ca să fie și mai simplu), 1 camembert, ½ avocado, unt, vin alb sec, sare și piper.
Mai întâi carnea: tăiați-o bucățele cât de mici și căliți-o în unt. Când e aproape gata, stropiți-o cu puțin vin, sărați, piperați și cu asta basta, lăsați-o să se răcească.
În timpul asta, încingeți cuptorul la 180ºC, tăiați camembert-ul lamele subțiri, curățați avocado-ul și feliați-l aidoma și pe el.
Ungeți cu unt topit o foaie de plăcintă, puneți alta deasupra, iar ungeți și tot așa până ați suprapus 4 foi. Tăiați topul asta în jumătate și repetați operațiunea cu celelalte 4 foi.
Puneți pe mijlocul fiecărui dreptunghi astfel obținut câte un sfert din elementele umpluturii, ridicați marginile peste compoziție și răsuciți capetele libere (trebuie să vă iasă un fel de bomboane de pom).
Puneți pachețelele în tava unsă, ungeți-le și pe ele deasupra cu puțin unt topit și coaceți-le cam 15 minute (sau până se rumenesc frumos)
Variante? N-am verificat încă niciuna, dar e clar că pe sistemul ăsta de prezentare imaginația noastră poate zburda la infinit. Așa că nu insist.
Cât despre vin, de-un Sauvignon Blanc am pofta la puiul asta, dar firește că nu-i chiar litera de lege, mai ales dacă ați mai făcut și oareșce modificări printre ingredientele umpluturii.
faina reteta ! nu prea sunt fan avocado,desi guacamole imi place.sunt curioasa de gustul copt a lui susnumitul!
Pai ce-as putea face altceva decat sa-ti recomand sa incerci? 🙂
pachetelele imi plac mult mai mult cand le fac cu foi de orez (rice paper)…
Si mie, daca vorbim de pachetelele de primavara chinezesti, dar reteta de mai sus nu e decat o ruda indepartata, cel mult o vara de-a doua! 🙂