Morcovi cu stafide și alune
Salata? Gustare? Aperitiv? Nici nu știu cum să clasific rețeta asta extrem de simpatică. E din toate câte puțin, dar asta nu cred ca o să vă împiedice prea mult s-o testați, fiindcă, între noi fie vorba, reglajul din zeama de lămâie o să rezolve multe semne de întrebare. Așa că, în funcție de preferințele dumneavoastră, mai dulce sau mai acrișoară, rețeta de mai jos e numai bună să lumineze nițel postul și să-i dea o pată de culoare.
Pentru 4 persoane, înarmați-vă cu
600 g morcovi, curățați și dați prin răzătoare,
100 g stafide,
8 linguri de ulei,
zeama de la 2 lămâi (după cum vă spuneam mai sus, asta e o cantitate absolut orientativă),
100 g alune prăjite (ar putea fi, la o adică, și nuci, și migdale, și arahide, și…),
sare și piper.
Dacă ați rezolvat problema aprovizionării, restul e foarte simplu; amestecați bine totul (cu excepția alunelor), și lăsați marfa la rece măcar o oră. Când serviți, amestecați și alunele, tăiate din cuțit (mai mare). Atât.
Variantele sunt, desigur, destule, și n-am să insist prea mult. Vă spun doar că ați putea, de pildă, să adăugați 1 măr (precum în poza de mai sus), tăiat cubulețe sau julienne. Sau, dacă nu țineți post, ați putea lega salata cu o maioneză. Și așa mai departe…
Vinul? Eu unul aș încerca un Pinot Gris, poate chiar puțin spre demisec, însă depinde și de cât de dulce sau de acrișoară o să vreți sa fie sălățica noastră.
