Pui moldovenesc cu (ciuperci și) smântână
Despre mâncarea asta absolut minunata nu pot spune decât că e pe cât de simplă, pe atât de gustoasă. Sigur, în ciuda atributului „moldovenesc” din titlu, puiul cu smântână se prepară în acest mod în toată România, numai că în Moldova (mai ales cea de nord, Suceava și Botoșani în primul rând) rețeta asta e aproape la fel de frecvent întâlnită pe mese ca și mutra lui Gigi Becali pe sticla televizorului. Și-i normal să fie așa, pentru că mâncărica asta excelentă și fără fasoane vorbește cât se poate de convingător despre sapiditatea și rafinamentul bucătăriei românești în general, al celei moldave în special.
cam 800 g pui, poate și ceva mai mult
50 g unt,
1 ceapă,
usturoi (după gust),
400 ml smântână,
1 legătură de mărar,
sare.
Se adaugă opționalele:
500 g ciuperci,
1 lingură de făină (numai dacă țineți morțiș)
Mai întâi o precizare: mâncarea asta e mai bună dacă veți combina bucățele de carne din toată orătania dar, dacă vreți să folosiți numai anumite părți, rețineți că pieptul singur nu merge aici (vă recomand versiunea asta), va fi mult mai bine cu pulpe, ciocanele, aripioare etc.
Așadar, presupunând că toate ingredientele au fost pregătite (curățate, spălate, tăiate…) încingeți ușor untul într-o cratiță potrivita și puneți puiul la înăbușit, împreună cu ceapa&usturoiul tocate pasta și nițică sare. Turnați din când în când cate o lingura de supă (dar dacă folosiți ciuperci, în mod normal nu vă mai trebuie alt lichid, că-și lasă ele zeama lor).
Până se frăgezește carnea și aproape cade singură de pe os, bateți smântâna cu mărarul tocat cât de mărunt (și cu 2-3 caței pisați de usturoi, dacă vreți). Turnați-o în cratiță, reglați de sare, încă doua-trei clocote, puneți capacul, stingeți focul și începeți să mestecați mămăliga, dacă n-ați făcut-o deja.
Variante? Pai în primul rand carnea mai poate fi ori prăjită, ori fiarta înainte, și atunci ceapa și usturoiul se topesc în unt singure (eventual împreună cu ciupercile), iar puiul se adaugă doar cu câteva minute înainte de smântână. La rândul lor, ciupercile pot fi călite separat și adăugate odată cu smântâna. Cât despre făină (repet, numai dacă țineți morțiș), ori se tăvălește carnea prin ea înainte de a o pune în cratiță, ori se freacă împreună cu smântâna și mărarul.
Ceva secrete? Păi cel dezvăluit de Păstorel în legătură cu sosul vi l-am spus deja aici, despre ce fel de bucăți merg mai bine am discutat, că va fi mai bun cu pui de curte vă dați și singuri seama, cel mult aș putea să vă atrag atenția că n-aveți voie să înlocuiți untul cu ulei, că nu se-mpacă absolut deloc cu smântâna (bine, probabil știați chestia asta, dar am zis că nu strica să suflu în iaurt, ca să rămân în sectorul lactate!) Și dacă vreți ca sosul să fie cât se poate de alb (nu știu de ce ar vrea cineva așa ceva, dar eu tot vă spun), atunci rețineți că trebuie să evitați prăjeala, iar ciupercile e musai să fie champignon și foc de proaspete.
Update: mai exista o variantă, absolut excelentă, pe care o uitasem și mi-a reamintit-o Geta: adăugați spre final câțiva ardei copți, desfăcuți fâșii. Extraordinar!
Pe la Gura Humorului am văzut aruncăndu-se în smântână vreo 2-3 gălbenușuri galben-portocalii … îi da finețe si savoare, ca să nu mai zic de culoare.
… dar in primul rand leaga sosul 🙂 Mult mai indicat decat sa pui faina! Multumesc frumos, uitasem varianta 🙂
Foarte, foarte frumos! In week-end, fiind iarasi exilat la capitalie, imi voi executa un pui cu smintina… Acu’ sa dau sfoara in sat ca vreau o puica frumoasa si galben de grasa!
Si am sa caut o zghihara de Husi… Nu stiu inca unde, da’ am sa caut
In mod normal, Zghihara nu prea e din filmul asta, dar cum n-am mai gustat demult asa ceva, tac. Si mai bine iti aduc aminte de Feteasca Alba de Bucium din 1994. Era perfect FDB-ul la puiul asta… Era.
Ai dreptate, nu zic… eu ma gindeam dupa capul meu cam asa… nu sint fan deloc al sarii in bucate, decit pentru o baza usoara a gustului… si cam am prostul (sau nu…) obicei in ultima vreme sa pun cam peste tot morcov. Si cum puiul asta in varianta mea ar fi avut less salt and more garlic, ma gindeam ca aspra zghihara o sa isi faca treaba.
Cit despre FDB, au mai ramas doar amintirile…
Si, bien sur, magistre, al meu pui va avea rondele calite de morcov, din belsug, calite in acel unt…
Trebuie sa fie ceva legat de varsta, ca si eu am cam inceput sa pun morcov… 😀 Dar la puiul asta, nu si nu, respect traditia 🙂
Cat despre Zghihara, da, se lupta foarte bine cu usturoiul pus cu darnicie…
deci reteta ta vine la fix ca ieri o consiliam pe o cetateana care zicea ca ea nu stie ce sa faca cu carnea de pui fiarta in supa si cica s-o arunce?? si eu i-am zis de puiul cu smantana.
eu fac parte dintre cei carora le place sa fie foarte alba mancarea asta, cu rusine, recunosc! dar o sa incerc si cu ou de curiozitate!
iar morcovii fierti pot sa stea pe planeta Pluto,din partea mea!
Dar cei caliti in unt? 😀
nici asa! 🙂
si noi il facem asa(eu sunt din Suceava)…fetita mea de 6 ani ar manca in fiecare zi….din cand in cand,imi place sa mai pun la reteta asta,spre sfarsit,niste ardei copti….tare bun!
Of, Doamne!, am mancat varianta asta acu’ o groaza de ani… Extraordinara, sa-mi fie rușine c-am uitat-o, multumesc frumos! 🙂
Ce fel de smantana merge: mai grasa sau mai slaba?
Din punctul meu de vedere, de care o fi, dar fără adaosuri (de îngroșare, de conservare, de…)