Sigur că excelenta și rafinata rețetă de ciuperci cu smântână ce urmează în continuare se face pe toată întinderea spațiului mioritic, dar nicăieri mai des decât în nordul Moldovei (cu precădere în zona situată cu aproximație între Pașcani și Vatra Dornei, adică în paradisul ciupercilor de pădure și al vacilor cu lapte minunat). Probabil de aceea sunt considerate ciupercile (hribii, zbârciogii, ghebele, bureții etc.) cu smântână ca fiind una dintre mâncărurile reprezentative ale gastronomiei moldovenești. Tot ce-aș mai putea eu adăuga în această (oarecum inutilă) introducere e că se fac și foarte simplu. Cam orice debutantă în arta culinară va reuși perfect mâncărica asta, încă din prima, fără prea mari eforturi, dar cu respectarea unor mici condiții, despre care vom vorbi mai spre final.
Pregătiți, întru verificarea spuselor de mai sus,
1 kg ciuperci, 1 ceapă, 100 g unt, 400 ml smântână groasa,
ceva verdeață (mărar în primul rând, dar nici pătrunjelul nu strică),
sare.
Spălați cât de bine și de repede ciupercile, tăiați-le felii sau bucățele (dacă-s mici, le puteți lăsa întregi).
Curățați ceapa, tocați-o mărunt și puneți-o în untul încins, la foc moale, să se înmoaie puțin. Adăugați și ciupercile, sărați puțin, amestecați, puneți capacul și lăsați-le la înăbușit până când scade aproape de tot zeama lăsată.
Frecați smântâna cu verdeața spălată, curățată și tocată mărunt, adăugați-o în cratiță, amestecați, reglați de sare, 2-3 clocote și cu asta basta, puteți să vă apucați de mestecat mămăliga.
Secrete? Păi în primul rând, ca la orice mâncare atât de simplă, și în cazul acestor ciuperci cu smântână gustul depinde foarte mult de calitatea și prospețimea ingredientelor. Așa că mâncarea asta va atinge perfecțiunea dacă veți folosi ciuperci de pădure (în primul rand hribi, dar și zbârciogi), iar smântâna va fi groasă, proaspătă și cât mai naturală, fără agenți de îngroșare și alte porcarii aduse de industrializare. E bine, de asemenea, să rețineți că, dacă folosiți ciuperci (cum ar fi ghebele ori pleurotusul) care au piciorușele mai coriace decât pălăriile, să le tocați separat și să le puneți ceva mai devreme la călit, să aibă timp să se înmoaie. Oricum, țineți niște apa clocotită la îndemână, ca să puteți turna la o adică o ceșcuță-două în cratiță, în cazul în care lichidul a scăzut, iar ciupercile noastre nu s-au frăgezit cum se cuvine. În mod normal nu-i cazul, dar parcă poți să știi?
Variante de ciuperci cu smântână? Păi în primul rând mai intervine usturoiul în narațiunea de mai sus, dar depinde de plăcerea fiecăruia: fie tăiat feliuțe și pus la călit împreună cu ceapa, fie zdrobit și frecat cu smântâna. Sau și una, și alta, firește. Mai apoi, s-ar putea să vă placa un sos gros tare, și atunci puteți fie freca 1 lingură de faină cu nițică zeama lăsată de ciuperci, turnând amestecul rezultat înapoi în cratiță, fie să amestecați în dresul final 1 gălbenuș. Și, în fine, mai rețineți că o notă primăvăratică foarte plăcută veți obține folosind ceapă verde.
Mămăliga am menționat-o deja, drept pentru care mai notați că, atunci când vine vorba de ciuperci cu smântână, tradiția cere ca în pahare să turnați Fetească Albă. Sau Păsărească, după cum i se mai spune, uneori, prin zonă.
Am mancat la Sucevita la carciuma cele mai bune ciuperci cu smantana (si ce smantana) si pe urma am refacut acasa, la Gura Humorului (acasa la rude). Si am facut si aici cu smantana de la Sibiu si tot cu hribi congelati, ca acolo. Ciuciu, nu au acelasi gust.
In orice varianta sunt bune, traiasca nordul Moldovei (nu ma pricep la delimitari, nu ma bag, dar smantana de acolo nu a egalat-o decat aia de bivolite de la Hateg).
Ba nuuuu, faceti acasa la neamurile care au produsele alea care trebuiesc. Aici am gasit hribi congelati (la Sucevita tot congelati erau) la un pret de mi-am dat o palma in frunte.
Smantana buna se gaseste. Problema sunt hribii. Nici cand sunt in sezon nu sunt la pret tangibil, unde mai pui ca, na, de o pofta am luat si jumatate erau putrezi in cutie.
Trebuie sa gasim o sursa de hribi si sa congelam 🙂
Mie mi-a placut mancarica si cu ciuperci de crescatorie.
Asadar nici vorba sa indemn la un “nu faceti acasa”, da? 😀
Pai nu vine vremea frumoasa, mergem la neamuri la milogeala si facem si acasa 😀
Spune-i Bucovina respectivei regiuni, maitre, nu te sfii!
Mai, bucovineni imperialisti, vreti sa anexati si Neamtul? Ca Botosaniul, in viziunea unora de pe la meteo, e al vostru deja 😀
Bravos Costachel, mare maestru esti si la vorba si la bucatarit. !!!
Am mancat la Sucevita la carciuma cele mai bune ciuperci cu smantana (si ce smantana) si pe urma am refacut acasa, la Gura Humorului (acasa la rude). Si am facut si aici cu smantana de la Sibiu si tot cu hribi congelati, ca acolo. Ciuciu, nu au acelasi gust.
In orice varianta sunt bune, traiasca nordul Moldovei (nu ma pricep la delimitari, nu ma bag, dar smantana de acolo nu a egalat-o decat aia de bivolite de la Hateg).
Sanatate!
Pai ce spui tu seamana a indemn de genul „nu le faceti acasa” 🙂 Protestez!
Ba nuuuu, faceti acasa la neamurile care au produsele alea care trebuiesc. Aici am gasit hribi congelati (la Sucevita tot congelati erau) la un pret de mi-am dat o palma in frunte.
Smantana buna se gaseste. Problema sunt hribii. Nici cand sunt in sezon nu sunt la pret tangibil, unde mai pui ca, na, de o pofta am luat si jumatate erau putrezi in cutie.
Trebuie sa gasim o sursa de hribi si sa congelam 🙂
Mie mi-a placut mancarica si cu ciuperci de crescatorie.
Asadar nici vorba sa indemn la un “nu faceti acasa”, da? 😀
Pai nu vine vremea frumoasa, mergem la neamuri la milogeala si facem si acasa 😀
Trebuie sa gasim o sursa de hribi si sa congelam
la inceputul toamnei cand apar, luat masina, mers intr-o padure de prin jur stat doo tri zile, cules ciumpi