Piept de pui cu ciuperci și smântână
Ca și puiul cu șampanie, pare o variantă o clasicului pui cu smântână, dar nu prea e. Păi în primul rând nu merge cu mămăligă (serios, am încercat și, pur și simplu, nu vrea, se simte că acest piept de pui cu ciuperci și smântână e mai mult soté decât mâncare cu sos). În al doilea rând, în timp ce tradiționala mâncare moldovenească nu prea se simte bine decât la o masa simplă, în familie, pieptul de pui cu ciuperci de urmează mai la vale poate, cu minim efort de înfrumusețare, să fie oferit unor oaspeți oricât de simandicoși. Iar dacă vă mai spun că se și face extrem de simplu (oricărei debutante în arta culinară îi va ieși perfect, credeți-mă!) nu văd absolut nici un motiv ca să nu vă apucați de treabă.
500 g piept de pui, dezosat, dezpielițat și tăiat cubulețe,
500 g ciuperci de cultură (champignon sau pleurotus, dar ce bine ar fi dac-ați avea din cele de pădure!),
1 ceapă,
1 păhărel de vin alb sec,
400 g smântână,
50 g unt,
½ legătură pătrunjel,
½ legătură de mărar,
sare,
piper proaspăt râșnit (alb, dacă se poate, da’ nu-i musai).
Începeți, firește, prin a pregăti marfa. Curățați ceapa și tocați-o cât mai mărunt (ei, nu chiar pasta!). Faceți toaleta ciupercilor și tăiați-le în bucăți comparabile ca mărime cu cele pe care le-ați efectuat din pieptul de pui.
Într-o cratiță încăpătoare puneți untul să se topească la foc moale. Presărați-l cu puțină sare, ca să nu stropească și, când s-a încins bine (să nu cumva să-l ardeți!), puneți ceapa la călit. Când simțiți că a început să se înmoaie, adăugați cubulețele de piept de pui.
Amestecați din când în când și, când carnea s-a albit pe toate fețele și a început să prindă (foarte puțină!) culoare, adăugați ciupercile. Presarăți ceva sare și piper, mai amestecați de câteva ori și, după vreo 5 minute, stingeți cu vinul, puneți capacul pe-o parte și lăsați să se înnăbușe molcom până când zeama lăsată de ciuperci va fi scăzut aproape de tot (cam jumătate de ora ar trebui să dureze).
Când lichidul aproape a dispărut, adăugați și smântâna, presărați verdeața (curățată, spălată, uscată și tocată mărunt), omogenizați, gustați ca să vedeți cum stați cu sarea și piperul, mai lăsați mâncarea să dea 1-2 clocote și cu asta, basta, puneți capacul și stingeți focul, pieptul de pui cu ciuperci și smântână e gata.
În ceea ce privește garniturile posibile, v-am prevenit de la bun început să nu vă gândiți la mămăligă, asa că v-aș sugera, la varianta asta de pui cu ciuperci si smântănă, un piure de cartofi sau (soluția optimă, dacă ma întrebați pe mine) la un pilaf de orez cu bobul lung. Dacă mai e și basmati, e perfect. Nu trebuie decât să căliți în puțin ulei doua cești de orez (2-3 minute, nu mai mult), sa-l stingeți cu 4 cești de apa, să adăugați ceva sare și sa-l lăsați la fiert (acoperit!) până ce absoarbe tot lichidul. Singurul secret e ca toată operațiunea trebuie să aibă loc într-un vas cu fundul gros.
Cat despre vin, trebuie sa-mi recunosc iarăși slăbiciunea pentru neaoșa Fetească Albă atunci când vine vorba despre sosurile cu smântână. Din orice podgorie (nordică), numai seaca să fie!
am incercat reteta cu o garnitura de pilaf basmati si a iesit foarte buna. mi a luat putin timp si am trecut o in caietul meu de retete
Asta e si garnitura mea preferata pentru reteta asta 🙂
extraordinar de gustos
Foarte buna reteta dar sa stiti ca noi o mancam cu mamaliguta moale si merge foarte bine, cel putin pentru noi…
Numai bine si multa sanatate
Multumesc frumos 🙂
Am facut cu garnitura de cartofi copti…un deliciu!
De reținut! 🙂
Mestere imi ploua in gura numai cum am citit ce ai scris, i-am pus deja gand la pieptul dezosat din frigider si nu prinde maine seara. Am sa te mai citesc, imi place cum scrii. Mancarea e mancare, doar ca vorba lui Matache Macelarul, Mancatul asta nu e asa usor cum crede lumea !!!
Maestre nu cresc astia puii precum mananca ai mei pui cu ciuperci si smantana ! 🙂
Numa’ bine si spor la toate!
Mulțumesc frumos, la fel 🙂
Nu stiu ce smantana sa folosesc: lichida, foarte grasa?
Smântână cât se poate de normală, pe la vreo 20-25% grăsime, numai că nu din cea cu mulți aditivi (chiar n-aș vrea să dau numele producătorilor a căror smântână se taie instantaneu la gătit sau, dimpotrivă, îngroașă sosul ceva de speriat). În general, dar fără a fi o regulă chiar absolută, cu cât e firma mai mare și mai cunoscută, cu atât smântâna e mai proastă. 🙂
Pai care unt? La “necesar” nu este trecut… Si cat folosim? 50-100-200 gr?
Dacă doriți să folosiți 200 g pentru o simplă călire, nu vă pot împiedica (s-ar chema mai curând fierbere în unt, da-n fine…) Altminteri, la fel ca în cazul oricărei căliri în unt de pe lumea asta, 50 g sunt absolut suficiente 🙂
Cat de bine arata!! Abia astept sa gatesc 😀
Cu ce se poate inlocui vinul alb?
Cu supă sau, dacă nu si nu, cu apă, da-i păcat 🙂
Pot prepara fără ceapa sau nu mai are savoare?
Presupun că da, nu știu, n-am încercat. Oricum, din gust se pierde (măcar) un pic.
A ieşit grozav ,vinul i-a dat o aromă deosebită …super!
Baftă şi te asteptăm cu rețete la fel de bune ♡♡♡
Mulțumesc!