Pilaf de vinete
Este o rețetă pe care o știu din copilărie. Mi-au făcut pilaf de vinete mai întâi bunica, apoi mama, și de fiecare dată Dobrogea mi-a apărut pe masă. L-am căutat în zadar prin varii cărți de bucate, fie ele românești, grecești sau turcești. Nu l-am găsit, ceea ce mă face să bănui că este una dintre acele mâncăruri grozave, inventate și perfecționate de o gospodină de excepție și care, nepublicată fiind, riscă să se piardă. Drept pentru care mă grăbesc, iată, sa înlătur primejdia și să vă invit, alături de mine, să vă bucurați de un pilaf absolut fantastic, cum numai între Dunăre și Mare putea să apară (se spune că numai oltenii știu să gătească legumele, dar asta o pot crede doar cei care sunt convinși că Dobrogea înseamnă numai Delta și Litoralul, ceea ce-i absolut fals).
2-3 vinete (depinde cât sunt de mari),
1 ceapa mare,
2 ardei grași (sau, mai bine, 1 ardei și 1 gogoșar),
ardei iute (dumneavoastră știți cat),
4-5 roșii potrivite,
puțin zahar (absolut facultativ și doar dacă roșiile nu-s chiar dulci),
1 ceașcă de orez cu bobul rotund (cel cu bobul lung nu se potrivește cu mâncarea asta și pace),
3 linguri de ulei,
1 legătură de țelină,
1 legătură de patrunjel,
sare
piper (dacă nu vreți ardei iute).
Începeți prin a spăla vinetele și a le pregăti ca pentru imam baildi (curățați longitudinal câte o șuviță de coaja, în așa fel încât să obțineți 4 zone cu coajă și 4 fără, alternativ). Tăiați rondele cât un deget de om hotărât (sau întâi longitudinal și apoi felii groase cat două degetele de fotomodel), sărați și lăsați-le la scurs 1/2 oră.
În timpul asta tocați mărunt ceapa, căliți-o puțin în ulei, adăugați ardeii tăiați mărunt, sărați puțin, piperați. Înăbușiți totul vreo 5 minute, stingeți cu roșiile curățate de pielita și zdrobite cu furculița și lăsați totul sa fiarbă 2-3 minute.
Adăugați vinetele stoarse și șterse cu un ștergar curat, turnați cam doua cești și jumătate de apă fierbinte și lăsați la fiert, cu capacul pus, până când vinetele sunt aproape gata (dar nu mai mult!).
Tocați mărunt frunzele de țelină și adăugați-le la mâncare, împreună cu orezul. Acoperiți, lăsați sa mai fiarbă 5 minute, presărați pătrunjelul tocat mărunt, puneți iar capacul și stingeți focul (n-aveți grija, orezul se va umfla liniștit și va fi fiert în farfurie).
Tot secretul este ca pilaful să mai aibă puțin sos (dar cât să ungă, nu să ude) și să nu fie orezul trecut din fiert.
Se servește răcorit, sau chiar rece, cu un Pinot Gris, de preferință (ca să sublinieze complexitatea vinetelor). Și dacă va place acest pilaf de vinete (lucru de care nu mă îndoiesc câtuși de puțin) va rog să beți un pahar și în memoria mamei și a bunicii mele.
OOOh! Voi incerca sigur si voi face si dovada, dar cred ca ar fi mai potrivit la vremea legumelor ca gustul sa fie perfect. Pacat ca eu am vazut reteta abia acum, desi sunt abonata(pe mailul personal de pe yahoo) la blogul tau! Mi-o fi scapat… sau m-am abonat dupa publicarea ei. Hm, ce vinisor ati ales…
Am incercat sa-l fac o data, de pofta, si iarna, dar nu-i deloc tot aia. Rosia ca rosia, ca o conserva buna merge, dar vanata, daca nu-i de-aia de-a noastra…
Eu fac musaca cu vinete de vară, feliate rondele și foarte puțin prăjite în ulei, scurse și congelate. La fel și câteva felii de dovlecel. Nimic din gust și aromă nu se pierde. Și chiar acele vinete (bărcuțe) umplute (imam ….), făcute complet vara și apoi congelate în caserole două câte două. Deliciu de vară mâncat iarna! Și azi chiar acum chiar asta fac. Dar și pilaful trebuie încercat! Mulțumesc pentru idee.
Cu multă plăcere. Doar că nu-nțeleg ceva: imam bailadi e una, iar bărcuțele umplute mă trimit cu gândul la melitzanes papoutsakia, eventual la variante mai moderne, precum cea a lui Ducasse. Sau pur și simplu legumele de la imam baildi, în loc să împăneze, ajung să umple niște bărcuțe de vinete?
Ba umplutura coține carne tocată (dar de porc). Când am spus imam …, era doar rețeta care m-a inspirat. Nu am reprodus-o ci am personalizat-o.
Aha, deci pe principiul „cea mai bună legumă-i porcul” 🙂
acum fac mancarica,deja m-am apucat de ea,si am vazut finalul…imi pare extrem de rau pentru ele,am avut si eu o bunica preferata care din pacate nu mai este printr-e noi…insa memoria lor ramane vesnic in inimile noastre.
Vom manca in memoria lor,atat eu cat si sotul.
Multumesc pentru reteta.
este gata mancarica,foarte buna mi-a iesit eu am mai adaugat la reteta ta si aripioare de pui si morcov. acum astept sa vina sotul de la munca sa il impresionez putin.
multumesc inca o data pentru reteta,foarte buna.
Cu tare multă plăcere 🙂
Foarte buna reteta, orezul da gust si te ajuta sa mananci fara paine. Am facut insa o mica inovatie, care cred ca o sa-i intereseze pe unii: am fiert separat vinetele – cam 20 min – si am aruncat apa in care au fiert. Le-am transferat apoi in mixul de ceapa, ardei, rosii, care erau aproape facute.Concomitent am pus orezul si telina si am fiert totul 15 min. Apoi am lasat vasul cu capac si acoperit cu prosop, pt ca obul de orez sa se moaie bine. Este deci o reteta chiar dietetica!.
Merită încercată varianta. Mulțumesc!