Mini-tarte cu dovlecei și roșii
Ei, bineînțeles că nu-i musai sa faceți mini-tarte, dacă vi se pare mai simplu, faceți o singură mare tartă și tăiați-o felii. Firește că gustul n-o să se schimbe prea mult și că veți avea în farfurie cam același aperitiv cald, gustos și apetisant. Care, sigur, seamănă cu alte tarte din aceeași categorie (de pildă cu o quiche lorraine vegetariană), după cum și pe baza rețetei de mai la vale puteți broda o sumedenie de variante, în funcție de propriile dumneavoastră preferințe sau de stocul cămării și al frigiderului.
Pentru a vedea însă mai exact despre ce-i vorba, trebuie să aveți la îndemână 1 pachet de aluat franțuzesc, decongelat, 2-3 linguri de smântână, 4 ouă, 2 roșii, 1 dovlecel, 1 ceapă, 1 cățel de usturoi, ulei de măsline, busuioc, sare, piper.
Curățați și tăiați ceapa și usturoiul (mai mărunt, felii subțiri, cum vă place). Încingeți puțin ulei într-o tigaie și căliți-le până se înmoaie bine (cam 5 minute).
Eliminați extremitățile dovlecelului și tăiați-l cubulețe (dacă-i tânăr, lăsați-i coaja în pace). Eliminați partea verde a roșiei și tăiați-o felii. Bateți într-un castron ouăle cu smântâna, câteva frunze de busuioc mărunțit, sare și piper.
Porționați aluatul în funcție de dimensiunile finale pe care le doriți (sau de diametrul formei/formelor de tartă de care dispuneți). Repartizați echitabil legumele, turnați uniform amestecul de ou cu smântână și băgați totul în cuptorul încins dinainte (200ºC), unde trebuie să stea cam 40 de minute (sau până se rumenește frumos).
Variante vă dați seama că sunt destule: s-ar putea să vreți să încercați cu alte legume, busuiocul merge la fix cu roșiile și dovleceii, dar poate dumneavoastră nu vă place, desigur că și niște brânză și-ar putea face apariția prin narațiune, în fine nu de opțiuni ducem lipsă la rețeta de față. A, și mie mi-a plăcut cu măsline alături, dar firește că nu e singura completare posibilă.
Cât despre vin, v-aș sugera o Fetească Regală, dar firește că, și în cazul acesta, preferința personală devine automat lege.
A mers de minune si cu un Chardonnay australian.
Multumim.
Cu multa placere 🙂 Avem asadar prima lege aprobata 😀