Multă vreme destinată doar vinurilor tinere și nepretențioase, de băut prin cârciumioare, vânzarea la pahar începe să fie din ce în ce mai des prezentă și în restaurantele de prestigiu, deținătoare de multe stele. Și asta datorită atât schimbărilor de mentalitate, cât și progreselor tehnologice, care permit vinurilor de soi să nu-și piardă din calități după ce sticla a fost destupată.
Astfel, pe lista de vinuri la pahar a restaurantului Loiseau des vignes din Beaune, Côte-d’Or (1 stea Michelin) și-au făcut loc mari vinuri precum Pommard 1er cru, Chablis grand cru, Puligny-Montrachet 1er cru.
„80% din vânzările noastre de vin se fac la pahar. Dar mașina singură nu ajunge, trebuie să mai fie cineva lângă ea. De aceea avem doi somelieri care selecționează vinurile și povestesc clienților despre ele”, a explicat pentru AFP directorul restaurantului menționat, Christophe Gines.
Vinurile sunt expuse în vitrine care acoperă în întregime unul dintre pereții restaurantului, iar zecile de sticle își păstrează neschimbate calitățile „până la trei săptămâni” după deschiderea lor, grație unui sistem care înlocuiește aerul cu azot. Iar un pahar de vin costă între 3 și 45 de euro.
Restaurantele de lux au disprețuit multă vreme acest sistem, din diverse considerente. Dar evoluția tehnologiei, combinată cu presiunea clienților (determinată atât de criză, cât și de frica de controalele rutiere) a determinat această schimbare, de neconceput acum doar câțiva ani.
„Vânzările noastre cresc cu 20 până la 30% în fiecare an. Tendința «mai puțin, dar mai bun» este foarte clară, iar sistemul nostru permite practic oricui să descopere marile vinuri” spune Christophe Gines, directorul pentru Franța al firmei italiene Enomatic, liderul mondial în domeniul producției de mașini care distribuie vin la pahar.
După cum spune Joëlle Brouard, directoarea Institutului de management al vinului de la „Ecole supérieure de commerce” din Dijon, înainte era absolut de neconceput ca, în marile restaurante, „să nu cumperi o sticlă întreagă de vin”.
„Acest sistem permite recuperarea consumatorilor”, precizează ea, mai ales în condițiile în care sistemele de tipul „wine bag” (care permit să iei acasă o sticlă neterminată) nu au prins niciodată în Franța, fiindcă „dau impresia că ești zgârciob”.
„Cu 25 de euro paharul, poți să bei la restaurant, fără să te ruinezi, vinuri absolut superbe” este concluzia trasă de Joëlle Brouard.