Un desert răcoritor atât de bun și de simplu de făcut încât mă și mir cum de n-am făcut mai demult (și de mai multe ori!) spumă de piersici. Dar nu-i nimic, timp ca să recuperez handicapul ar mai fi, așa că grăbesc să vă dau rețeta. Sau poate doar să v-o reamintesc.
350 g pulpă de piersici (evident, fără sâmburi, fără pielițe), 90 g zahăr, 25 ml apă, 250 g smântână proaspătă, 2 linguri de rom, 1 lingură de zeamă de lămâie, 2 albușuri, fructe după pofta inimii, pentru decor.
Mixați pulpa de piersici cu 50 g zahăr, zeama de lămâie și romul. Bateți smântâna până o faceți frișcă.
Puneți într-o crăticioară apa și restul de zahăr. Fierbeți siropul 2 minute.
În fine, uniți compozițiile, adăugând în albușuri, câte puțin și amestecând non-stop, frișca și piureul de piersici.
Puneți spuma în cupe și apoi în frigider, unde trebuie să stea măcar 3 ore. Sau puteți s-o băgați în congelator, unde însă trebuie să stea mai puțin (cam 2 ore), și se cheamă că ați obținut (un fel de) înghețată.
Tăiați fructele preferate bucățele (feliuțe etc.), presărați-le deasupra și serviți.
Despre variante de spumă de piersici nu vă zic nimic, că e clar că-s multe tare. Păi e clar că spuma asta nu-i musai să fie doar de piersici și numai în felul ăsta aromatizată. Schimbați fructele, folosiți vreun alt alcool, aduceți-vă aminte de mentă sau de alte verdețuri, ce mai, sunt sigur că aveți acum în fața ochilor un extrem de vast teritoriu de explorat.
Păi „mousse” nu e maglavaisul ăla care se dă prin păr? 😀 Acuma, serios, e foarte interesant că, atâta vreme cât am stat sub influență franceză (gastronomică și nu numai), am reușit să nu ne prostim și să nu zicem „mousse” la spumă. Dar dacă am aflat că așa-i zic americanii…
Multumesc pentru “spuma” si nu “mousse” declinat “moussul” cum se citeste atat de des la alte adrese culinare.
Păi „mousse” nu e maglavaisul ăla care se dă prin păr? 😀 Acuma, serios, e foarte interesant că, atâta vreme cât am stat sub influență franceză (gastronomică și nu numai), am reușit să nu ne prostim și să nu zicem „mousse” la spumă. Dar dacă am aflat că așa-i zic americanii…
Să știi că am să încerc. Nu știu cum o să-mi iasă faza cu siropul fierbinte adăugat peste albușurile spumă, da’ vedem… Te mai descos când ne vedem.
Păi câte-un strop, câte-un strop… Ca la dresul ciorbei 🙂