Vă povesteam, scriind despre cea de-a doua degustare de la Expo cu vinurile Cramei Oprișor, că mi s-a părut un pic nedreaptă clasarea Feteștii Negre La Cetate pe ultima poziție a clasamentului întocmit ad hoc. Deși, firește, concurența a fost crâncenă, iar ceilalți competitori tot unul și unul. Drept pentru care am zis că n-ar strica o prezentare separată a acestui vin, măcar și pentru a vă convinge că și în Oltenia se face Fetească Neagră de calitate.
Olfactiv, prima senzație e de fructe roșii, cu o mică dominantă de prune (proaspete și afumate). La a doua mirosire îi fac mai bine simțită prezența și condimentele aduse de baric, cu piperul pe post de solist.
Gustul e plin, iar fructele și lemnul stau într-un balans stabil. Aciditatea e bună, dar fără să răpească din catifelarea specifică soiului, căreia taninii îi conferă o vagă senzație de pluș. Alcoolul (14.5%!) e bine integrat, ceea ce mă face să vă recomand o prudență suplimentară.
Postgustul e lung și plăcut, dominat de prune și lemn, cu o ușoară (și plăcută) amărală, care nu trimite însă spre cireșe negre, ci mai curând semnalează conținutul ridicat de alcool.
Una peste alta, un vin bun, care trebuie asociat cu preparate mai zdravene, mai condimentate și cu gust mai pregnant. Deci va fi vorba mai curând de vită, de vânat și de brânzeturi maturate (nu însă din cele cu mucegai).