Carevasăzică, nu s-a mulțumit Crama Oprișor cu deja consacratul Rosé din gama Caloian. Și s-a decis ca, pe lângă mai vechiul cupaj, să ne ofere și un sortiment obținut dintr-un singur soi: Fetească Neagră.
Culoarea e, după expresia prietenului Traian Petrea, de foaie de ceapă roșie. Olfactiv ne întâmpină prunele, fructele roșii (mai pe zmeură), o idee de cireașă neagră, una de piper și încă una (să fi fost totuși o autosugestie generată de culoare?) de trandafiri.
Gustul vine foarte bine în prelungire, în sensul că întâlnim aceleași fructe, bine sprijinite pe o prospețime deosebită. Însă nu degeaba culoarea este mai închisă, pe lângă vioiciunea fructată tipică rosé-urilor ne întâlnim și cu semne clare ale eleganței și catifelării tipice unei Fetești Negre bune.
Un postgust nu prea lung, dar foarte plăcut, completează fericit acest vin care, sunt sigur, va fi un succes atât pe mesele de Paști, cât și pe terasele verii. Și, ca mai toate vinurile din gama Caloian, are și un raport excelent calitate-preț. O singură problemă, la o adică: „tirajul” e unul redus, de doar 6618 sticle (să nu uit: chiar îmi place eticheta acestei serii limitate).
O precizare de final: am turnat Feteasca Neagră Rose în pahar alături de niște ardei umpluți. Și da, știu, nu-i însoțirea cea mai bună, dar așa a fost să fie… Însă ideea e alta: din motive care-mi cam scapă (dar suspectez smântâna), în combinația asta nota de cireșe negre a fost sensibil mai accentuată, aproape explozivă. Ceea ce, recunosc, mi-a făcut vinul ăsta și mai simpatic.