Festival Oprișor la Restaurantul Ralet

Jun 13, 2012 costachel Băuturi, Vinuri 5

---

După cum deja cred că ați dedus din titlu, Restaurantul Ralet a fost, din nou, gazda unei degustări cât se poate de reușite. În rolul principal s-au aflat, de data aceasta, vinurile Cramei Oprișor, prezentate de însuși tatăl lor, Liviu Grigorică. Foarte multă lume bună prezentă (și scuze că nu menționez pe nimeni, dar n-aș vrea să greșesc și să uit pe cineva!), un meniu pe măsura vinurilor prezente, ce mai!, o seară absolut memorabilă.

Carl Reh Riesling Brut

Încă de la intrare am fost întâmpinați cu un pahar din excelentul spumant produs de Carl Reh și importat de Oprișor. Proaspăt, reconfortant, cu o perlație fină, e un excelent vin de aperitive și a fost o deschidere cât se poate de nimerită pentru vinurile ce au urmat.

Zinfandel Caloian

Probabil singurul Zinfandel vinificat în alb din lume. Culoare foarte deschisă, cu o extrem de ușoară tentă gri-roz, un nas foarte interesant și complex, cu multe fructe albe, gutui și o notă minerală. O aciditate foarte bună, care îi dă o prospețime deosebită, iar alcoolul (13,5%) este foarte bine ascuns, așa că senzația de vin ușor, de vară, este cât se poate de pregnantă. Un post gust lung și tare plăcut completează de minune acest vin cât se poate de interesant, din toate punctele de vedere.

Rusalca Albă

Mai întâi o precizare: e primul an în care Rieslingul de Rhin a luat locul celui Italian în Rusalcă. Și, chiar dacă proporția lui e doar de vreo 10%, acest lucru se simte, umbra de mineralitate adusă fiind exact ceea ce trebuia pentru o rotunjime perfectă. Aciditatea este excelentă, conferind cupajului atât prospețime, cât și potențial de învechire. Un vin de neocolit, atât pentru amatorii de cupaje, dar și pentru cei care încă mai au rezerve față de ele.

Caloian Rose

Oarecum împotriva curentului, culoarea acestui excelent rosé este cât se poate de zmeurie (sau, conform unei sintagme lansată ad-hoc, foaie de ceapă roșie). Însă atât mirosul, cât și gustul, sunt cât se poate de elegante, nu există nicio sarabandă exagerată de fructe roșii. Prospețime este termenul reprezentativ pentru acest vin, unul dintre cele mai reușite rosé-uri care există pe piață în acest moment, și care mai are și un raport calitate-preț absolut excelent (costă în jur de 27 de lei și bate fără probleme alte rosé-uri mai scumpe)

Drăgaică Roșie

Cu mare bucurie m-am reîntâlnit cu acest minunat cupaj, care îmbină fericit 4 soiuri (Cabernet, Merlot, Pinot Noir și Shiraz), reușind să ia de la fiecare ce e mai bun. Vinul împrăștie generos efluvii de cireșe negre, îndulcite de un strop de vanilie, gustul e rotund, în același timp puternic și mătăsos, iar post-gustul e exact atât cât trebuie de lung. După cum spuneam și după prima întâlnire cu acest vin, dacă aveți păreri proaste despre cupaje, beți un pahar de Drăgaică și vă trece.

Smerenie

Mirosind acest pahar, mi-am adus aminte de o declarație mai veche a lui Liviu Grigorică: „Am fost pus să fac un vin care să miroasă a chilie curată de măicuță și a parfum discret de tămâie”. Nu știu dacă autosugestia funcționează sau nu, dar vinul din pahar chiar te duce cu gândul la așa ceva. Poate datorită „austerității” (fiindcă nu, nu e vreo „bombă de fruct”), poate datorită gingășiei condimentelor care-și ițesc capul ici și colo (puțină cacao, o umbră de vanilie, parcă și o adiere de scorțișoară), poate, pur și simplu, datorită faptului că e un vin sobru și serios, care chiar împinge discret la meditație (nu neapărat religioasă). Tare aș vrea să mă mai întâlnesc cu acest excelent cupaj și la anul (și peste mai mulți ani ani), fiindcă sunt sigur că evoluția va fi una foarte frumoasă.

---

• Caloian, Caloian Rose, Dragaica Rosie, Liviu Grigorica, Oprisor, Rusalca Alba, Smerenie, Zinfandel