Crama Oprisor a cucerit Casa Vinului Anghel Mihai
Ma rog, nu chiar Crama Oprisor, ci 6 dintre excelentele sale vinuri, si nu neaparat Casa Vinului, cat pe cei aproximativ 30 de participanti care au fost prezenti la degustarea organizata acolo de dl. Mihai Anghel. Dar, in fine, mai bine sa las explicatiile si sa dau drumul la text, nu?
Asadar, joi seara a avut loc o degustare la Casa Vinului Anghel Mihai (asta-i in spatele fostului restaurant Dunarea, pe partea dinspre Finante, iesenii stiu deja, dar fac precizarea pentru eventualii turisti pofticiosi). Au curs in pahare 6 vinuri de la Crama Oprisor (Sauvignon Blanc Caloian, Chardonnay La Cetate, Rusalca Alba, Feteasca Neagra Caloian, Cabernet Sauvignon La Cetate si Dragaica Rosie), prezentate de „negustorul de vinuri” Nick Filip.
Doua vorbe despre vinuri
Sauvignon Blanc Caloian 2009
Sare mai intai in ochi o frumoasa culoare galben-verzuie, vine apoi mirosul, cat se poate de tipic (cu tot cu pisica, desigur…), cu ceva flori de vita, un strop de ardei gras si ceva mineral, un gust rotund si echilibrat, poate un pic subtire, si un postgust placut, chit ca nu foarte lung.
Chardonnay La Cetate Miracol 2009
Un Chardonnay cat se poate de frumos, catifelat, onctuos, cu ceva flori de salcam, oleaca de vanilie, parca si ceva mineral. Nu-s un mare fan al soiului, dar greu veti gasi un vin mai bun langa preparatele din carne alba cele mai fine si mai delicate.
Rusalca Alba 2009
Cu mare bucurie am regasit cupajul asta din 4 soiuri (Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian, Chardonnay). E grozav sa poti descoperi intr-un singur vin toate calitatile celor 4 componente: finetea de la Chardonnay, eleganta si corpul aduse de Sauvignon, vioiciunea adie dinspre Riesling iar usoara nebunie vine de la Pinot Gris. Greu de descris in cuvinte, trebuie gustat si, mai ales, baut.
Feteasca Neagra Caloian 2008
Un vin care demonstreaza ca des-intalnita lamentatie ca nu prea avem Feteasca Neagra nu e (in totalitate!) intemeiata. Un nas frumos, cu prune uscate, piper, ceva lactate. Gust e rotund, taninii stau in banca lor, iar finalul, mediu, e placut si condimentat.
Cabernet Sauvignon La Cetate 2008
Se vede imediat ca face parte din alta clasa. Un nas superb cu cirese, fructe de padure si condimente (piper), un gust rotund, catifelat si perfect echilibrat, cu tanini moi si placuti. Nu e sobru si dur, ci parfumat si fructat, de parca cetatea ar fi undeva prin lumea noua a vinului. Asa ca, probabil, unii l-ar putea acuza ca-i cam comercial, in timp ce altii se vor indragosti iremediabil de el. Medalie de Aur la Mundus Vini 2010.
In loc de concluzii
Din pacate, a trebuit sa plec in acest moment al degustarii. Dar nu pot sa inchei fara a aminti de preparatele traditionale oferite de dl. Sorin Coteanu, proprietarul Pensiunii Poiana din Deleni, si de momentele artistice (colinde si poezii „tematice”) care au pigmentat intalnirea. Drept pentru care, impreuna cu multumirile mele pentru amabila invitatie facuta de dl. Mihai Anghel, va prezint ultimul vin, luandu-ma dupa notitele facute la o alta degustare, mai veche, de la Good Point. Sper ca respectivul cupaj n-a evoluat atat de mult in sticla incat caracterizarea de mai jos sa-si fi pierdut complet din valabilitate.
Dragaica Rosie 2008
Ca si la Rusalca, imbinarea dintre 4 soiuri (Cabernet, Merlot, Pinot Noir si Shiraz) e mai mult decat fericita. Cabernetul da structura si puterea, Merlotul vioiciunea si prospetimea, Pinotul vine cu finetea si putina „pisiceala”, in timp ce dinspre Shiraz vin notele aromatice care ne trimit cu gandul la vinurile straine. Asa ca nasul si papilele gustative intalnesc toate fructele rosii posibile, dar si ceva cafea, plus notele specifice baricului, si tanini eleganti, care nu fac altceva decat sa sustina si sa completeze rotunjimea ansamblului. Daca aveti pareri proaste despre cupaje, beti un pahar de Dragaica si va trece!
Despre Cabernet-ul La Cetate, aceleasi ganduri le-am avut si eu 🙂 Este, intr-adevar, cam comercial si modern pt gustul meu, dar sunt convins ca va avea destui fani.
Intre noi fie vorba, ar fi si pacat sa nu-i aiba 🙂 Iar daca la toate vinurile n-am avea decat dileme de genul asta…