Cartofii luptă cu succes împotriva ronțăitului dintre mese
Cartofii aparțin familiei de alimente feculente dar, înainte de toate, sunt legume și conțin mult amidon și hidrați de carbon, necesari ca sursă de energie.
Consiliul Superior al Sănătății din Belgia afirmă că 55% din energia necesară provine din hidrați de carbon și că maximum 30% din aceasta ar trebui să fie luată din grăsimi. Din păcate, în țările dezvoltate, proporția este mai degrabă inversă.
Ar trebui să mâncăm zilnic patru – cinci cartofi fierți, în apă sau în aburi, adică 200 – 300 g, în funcție de vârstă, greutate, sex și activitățile fizice derulate. Cartofii au din belșig fibre, vitamine și minerale, ca și fier, magneziu, crom sau zinc. Mai sunt bogați în potasiu și vitamina C. O porție de cartofi ar conține cam 40% din cantitatea zilnică recomandată de potasiu. În privința conținutului de antioxidanți, cel din cartofi este asemănător cu cel din broccoli și mult mai mare decât cel din morcovi, ardei sau ceapă.
Orezul, de exemplu, conține mult mai puține fibre decât cartofii. Cartofii consumați reci conțin, datorită transformărilor feculei, mai multe fibre decât dacă sunt mâncați calzi. Însă cei calzi dau o mare senzație de îndestulare sau Index de Sațietate (IS). Cine mănâncă alimente cu un IS mare – lucru care nu este sinonim cu extra-calorii – este sătul mai multă vreme și nu simte nevoia să ronțăie câte ceva între mese. Omul se simte sătul, fără să aibă totuși senzația de balonare. Prin urmare, consumul de cartofi ar duce la evitarea sau cel puțin la reducerea obiceiului de a mesteca mereu ceva, un adevărat „flagel” al societății actuale.
Însă, cu cât cartofii sunt gătiți mai mult, cu atât scade conținutul lor de fibre și vitamine. Cartofii prăjiți sau chipsurile conțin mai mult de 30% grăsimi, de aceea este bine să fie consumați cel mult „de poftă”, nicidecum în exces, deoarece astfel de alimente nu sunt necesare pentru un echilibru alimentar corect.
Mai multe detalii, pe passionsante.be
