Sau, altfel spus, sosul cu care grecii își dreg ciorbele (și nu numai). Acuma, sigur, sunt ferm convins că ați întâlnit printr-o sumedenie de cărți de bucate o grămadă de ciorbe „à la grec“, din care rămâi cu senzația că e suficient să acrești cu zeamă de lămâie și gata, gătești ca un atenian get-beget. Dar, dacă vreți sa descoperiți originalul, citiți, rogu-vă, mai departe.
Pentru a drege o oală normală de ciorbă, vă trebuie
2 ouă, zeama de la 1 lămâie (sau chiar mai mult, oricum acreala e după gust), 1-2 căni de lichid din mâncarea care trebuie dreasă.
Ouăle le bateți bine într-un castron, adăugați zeama de lămâie (frecata eventual cu putina faină, dacă vreți să și îngroșați fiertura), omogenizați și începeți să turnați lichidul fierbinte, bătând strașnic și non-stop cu telul, ca nu cumva să se taie.
Când amestecul a devenit și el fierbinte, turnați-l în oală, mai amestecați puțin și gata. Dacă vă mai spun și că, în momentul în care turnați dresul, oala trebuie să fi fost deja luată de pe foc, chiar că nu mai am nimic de adăugat.