Prăjelile nu favorizează în mod direct bolile de inimă
Un studiu recent a ajuns la concluzia că, în ciuda unor convingeri foarte răspândite, prăjirea alimentelor în ulei de măsline sau de floarea-soarelui nu favorizează în mod direct bolile de inimă.
Cercetările au fost făcute pe un eșantion de aproximativ 41.000 adulți, cu vârste cuprinse între 29 și 69, de ani care, la începutul studiului, nu sufereau de nicio boală de inimă.
Ei au fost împărțiți în patru grupe, în funcție de cât de des au consumat alimente prăjite în ulei de măsline și ulei de floarea-soarelui. S-a luat în considerare inclusiv faptul că produsele alimentare au fost pregătite prin prăjire în baie de ulei, prăjire în tigaie, sotare, pane sau trecute prin aluat.
Cercetătorii au analizat grupul timp de 11 ani și au constatat că doar ceva mai mult de 600 dintre ei au s-au îmbolnăvit de inimă și numai 1.100 de participanți au decedat în acest interval (indiferent de cauză).
Savanții nu au descoperit nici o diferență între cele patru grupe, iar rezultatele aceleași pentru cei care au folosit pentru prăjire ulei de măsline, ulei de floarea soarelui sau nu au consumat deloc preparate prăjite în ulei.
„Într-o țară mediteraneană, în care uleiurile de măsline și de floarea-soarelui sunt cele mai frecvent utilizate grăsimi pentru prăjit, și unde se consumă cantități mari de alimente prăjite, atât acasă, cât și la restaurante, nici o asociere nu a fost observată între consumul de alimente prăjite și riscul de boli cardiace sau de moarte”, arată acest studiu, publicat de British Medical Journal (BMJ) și preluat de huffingtonpost.co.uk.
Studiul mai arată că, în timp ce consumul de alimente prăjite poate duce la creșterea tensiunii, colesterol și obezitate, care pot duce toate la boli de inimă, nu există totuși nicio legătură directă între uleiuri și bolile de inimă.
„Luând totul în considerare, mitul că alimentele prăjite sunt, în general, rele pentru inima nu este susținut de dovezi. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că mesele frecvente bazate pe prăjeli nu vor avea consecințe asupra sănătății”, subliniază profesorul Michael Leitzman, de la Universitatea din Regensburg (Germania).
Contactată de The Huffington Post în legătură cu acest subiect, Eva Lopez, consilier în macrobiotică la SHA Wellness Clinic din Spania a declarat:
„În general, cu cât sunt mai nesaturate grăsimile, cu atât sunt mai sensibile la căldură și lumină. Și invers, cu cât sunt mai saturate. Dar, pe de altă parte, după cum toată lumea știe, grăsimile saturate nu sunt bune pentru sănătatea noastră. Așa că, având în vedere alegerile posibile, e mai bine să consumăm grăsimi vegetale și, cu siguranță, să evităm margarina, care este făcută din grăsimi vegetale hidrogenate, foarte dăunătoare pentru sănătatea noastră, mai ales pentru sistemul cardiovascular.”
O prezentare a uleiurilor pentru gătit puteți găsi aici.
