Începând de astăzi, Salamul de Sibiu are Indicație Geografică Protejată (IGP) la nivel european
Astăzi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016. În mod oficial, „Salamul de Sibiu” (IGP) a fost înregistrat ca produs cu Indicație Geografică Protejată.
Nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândește denumirea de indicație geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 19 februarie 2016.
Cum se face un Salam de Sibiu
În conformitate cu caietul de sarcini, Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunși la maturitate și din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale și/sau colagenice și supus afumării cu lemn de esență tare, maturării și uscării la rece.
Pentru maturare se utilizează produse alcoolice – vin alb, vin roșu, vin rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conțin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de maturare-uscare îndelungată (minimum 60 de zile în prezența mucegaiului nobil) are o aromă specifică, inconfundabilă.
România are o tradiție de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentație foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaș) și cel a Văii Prahovei.
Update: Ministrul Achim Irimescu a susținut o conferință de presă pe acest subiect, precizând, printre altele, că din Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu fac parte cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producția de salam de Sibiu din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi și Scandia România. La Asociație va adera și CrisTim.
Conform caietului de sarcini, acest salam poate fi produs în București și în județele Bacău, Brașov, Covasna, Călărași, Ilfov, Prahova și, evident, Sibiu.
Foto: madr.ro
Foarte interesant.
Da, era si timpul ca acest lucru sa se intample.