Vintest 2014. Cronică de Salon
Cum a fost Vintest 2014? A fost ca o minune în oglindă, s-a consumat la fel de rapid ca o vâlvâtaie. Vineri a fost ziua de început, sâmbătă a crescut numărul de vizitatori, iar duminică a început, deja, o ninsoare care făcea lucrurile mai spectaculoase. Într-un week-end s-a făcut lumea, nu-i așa? Un sfârșit de săptămână miraculos, care a comprimat timpul. Aproape nu îți vine să crezi câte s-au putut întâmpla doar de vineri la prânz până duminică la ceasurile patru ale după amiezii. Vintest a fost ca și o partitură, interpretată fulgerător, cu virtuozitate.
Campania Iubesc Vinul Românesc
Născută dintr-un slogan de mare noblețe, Campania are în centrul lucrurilor vinul. Și nu oricare vin, ci chiar Vinul Românesc. Un vin care e o bogăție precum petrolul. Alte țări, poate, precum Polonia, ar jindui să aibă zăcăminte aurifere de vin. Și nu au. Iar noi avem incomensurabile rezerve de vin și de struguri. Într-o bună zi, petrolul românesc se va termina. Asta în cel mult patruzeci sau cincizeci de ani. Și gazele se vor termina în o sută, două sau trei sute de ani. Da, dar atunci, vinul românesc va fi tot acolo, va învinge petrolul și gazele, peste timp. Pădurile vor fi tot acolo, ca și plantațiile de viță de vie. Via românească va surclasa, în timp, bogățiile de azi. Aur nu va mai fi de multă vreme. Vin, însă, da. Pentru că vinul este etern, ca și via.
Când un maestru se află cu noi/printre noi/împreună cu noi
Prezența unui maestro în ale degustării: Juan J. Mendiola Huayamares (foto sus, dreapta), degustător internațional, președinte al Cofradia Nacional de Catadores de Pisco de Peru. O personalitate serioasă, sobră, pe care producătorii români s-au cam bătut să îl cunoască, să îi afle părerile. Vizita lui a fost, incontestabil, un eveniment.
Confruntări de opinii pertinente
Producătorii s-au putut întreține – și și-au putut confrunta părerile cu acel consultant din salon care era „capul” degustătorilor peruani. A fost o degustare de Fetească Neagră, la care excelența sa și-a făcut cunoscute opiniile. Au fost multiple lansări la fiecare stand (aproape) și el le-a onorat, pe fiecare, cu prezența. Nu este chiar puțin lucru să ai un expert în preajmă.
Aici totul nu este decât lux, calm și voluptate
Simex este producătorul care a făcut ca aceste lansări de carte ale târgului să se consume pe canapeaua confortului și luxului în/de spirit. Pe canapeaua psihanalitică. Aici a luat loc Marian Constantinescu, atunci când și-a prezentat cartea. În fond, până la urmă, ce ai spune: un simplu producător de mobile: Simex. Să fie numai atât?
O înălțare până la cerul conceptelor
Prezența literaturii, precum și a literaturii de specialitate, a înălțat fenomenul. I-a conferit o aură de spiritualitate specială, l-a vertebrat, l-a făcut să fie o manifestare cerebrală/apolinică și nu dor una dionisiacă, adică (simplă) numai bucurie a simțurilor.
Pentru că etajul cerebral este, întotdeauna, cel ce înalță lucrurile și osebește, în final, o întâmplare spirituală înaltă de una care rămâne doar la cheremul burților pline. Au fost de față, la lansări, scriitori, oenologi, poeți, critici, degustători, somelieri. Și tocmai această varietate de oameni/și specialiști face condimentul întâmplărilor.
La crama 1777 de la Valea Călugărească
Crama 1777 de la Valea Călugărească a reușit să întredeschidă doar o firidă în ceea ce înseamnă turismul oenologic, turismul culinar, turismul de plăcere (adevărată) și sănătate.
Deoarece turismul complex, enologic, culinar, de recreere, în mijlocul naturii este chiar generația următoare la ceea ce clădim noi acum.
Iar crama 1777 are, în plus, aerul unui muzeu de arheologie și istorie despre ceea ce înseamnă Prahova Veche – și miturile ei, așa că un colț etnografic a căzut cum nu se poate mai bine sub oblăduirea unui salon de vinuri precum este Vintest.
Mihail Gălățanu
Fotografii de Constantin Duma
