După cum prea bine știți, iubiți amatori de vinete umplute, românului îi place să burdușească legumele cu carne tocată. Desigur, ardeii sunt predominanți în zona asta (sunt și cel mai ușor de umplut, firește), dar nici roșiile ori dovleceii, nici chiar guliile sau cartofii nu scapă, din când în când, de o atentă scobire și mai apoi îndesare cu carne tocată (călită sau nu). Dintre toate, însă, dacă mă întrebați pe mine, vinetele merită o atenție aparte, pentru că da, sunt destul de complicat și migălos de golit, dar rezultatul final merită oricâte eforturi. Și o ultimă precizare: pentru această excelentă preparație, vinetele trebuie să fie destul de scurte, cât mai groase și, pe cât posibil, egale.
Pentru a duce această grozavă rețetă la bun sfârșit, pe masa din bucătărie trebuie să aveți pregătite
6 vinete, 600 g carne, 2-3 cepe, 2 linguri de orez (facultativ), 2 ouă, 500 g roșii, mărar, pătrunjel, 100 g unt, sare, piper.
Mai întâi vinetele: tăiați codița, scoateți miezul cu multă grijă (să vă rămână niște pereți de cam 1 cm), sărați interiorul și puneți vinetele cu gura în jos într-o strecurătoare (sau le puteți opări scurt în apă sărată, clocotită și lăsa la scurs după aceea).
Tăiați carnea cuburi și înăbușiți-o 10-15 minute în 50 g unt, împreună cu ceapa, curățată și tocată. Lăsați-o să se răcorească, dați totul prin mașina de tocat, adăugați ouăle, orezul (e bine să nu lipsească dacă ați avut la îndemână o carne mai grasă), verdeața tocată, sare și piper. Amestecați bine compoziția, umpleți vinetele și căpăciți-le cu roșii.
Puneți vinetele într-o cratiță și adăugați restul de roșii (eventual trecute prin separator), untul rămas, 1 cană de apă, sare, piper, dați un clocot pe aragaz și băgați apoi vasul, acoperit, în cuptorul încins, unde trebuie să stea cam 1 oră, la foc mijlociu (dar depinde și de felul cărnii, și de dimensiunea vinetelor). Spre sfârșit, dați jos capacul, să se rumenească puțin deasupra.
Serviți aceste vinete umplute fierbinți, stropite cu smântână rece, iar în pahare zic eu că un Pinot Noir s-ar potrivi cel mai bine. Evident, sec.
Guliile umplute imi plac in mod special, numai ca nu cred ca se mai fac gulii in tara asta, asa de scumpe sunt.
Nu zic nu vinetelor. La turci am mancat niste vinete umplute cu linte absolut senzationale, ei cam pe la toate crasmele (nu vorbesc musai de restaurante cu staif ci localuri populare) au macar o reteta de vinete umplute.
Incercati odata macar, cand e mai racorica, asa de cuptor, vinetele lor umplute carora le spun “karniyarik”. Am si eu reteta (nu pun link ca nu e frumos) dar e usor de gasit pe net.
Fabuloasa si aceea.
Sanatate (imi ploua in stomac, tre’ sa caut Pinot sa umplu golul)
Linguriță cu coadă lungă, eventual un cuțit cu lamă lungă și subțire și, mai ales, multă răbdare, alte secrete chiar n-aș ști să spun 🙂 A, am văzut că unii folosesc scule de-alea speciale de scos biluțe din pepeni. Nu știu, n-am încercat, nu mă pronunț 🙂
Guliile umplute imi plac in mod special, numai ca nu cred ca se mai fac gulii in tara asta, asa de scumpe sunt.
Nu zic nu vinetelor. La turci am mancat niste vinete umplute cu linte absolut senzationale, ei cam pe la toate crasmele (nu vorbesc musai de restaurante cu staif ci localuri populare) au macar o reteta de vinete umplute.
Incercati odata macar, cand e mai racorica, asa de cuptor, vinetele lor umplute carora le spun “karniyarik”. Am si eu reteta (nu pun link ca nu e frumos) dar e usor de gasit pe net.
Fabuloasa si aceea.
Sanatate (imi ploua in stomac, tre’ sa caut Pinot sa umplu golul)
Daca ne spuneti si secretul scobirii vinetelor fara sa le rupem….ramanem profund indatorati:)
Linguriță cu coadă lungă, eventual un cuțit cu lamă lungă și subțire și, mai ales, multă răbdare, alte secrete chiar n-aș ști să spun 🙂 A, am văzut că unii folosesc scule de-alea speciale de scos biluțe din pepeni. Nu știu, n-am încercat, nu mă pronunț 🙂