Poate că va mai amintiți vâlva creată, anul trecut, de studiul profesorului Gilles-Eric Seralini referitor la porumbul modificat genetic. Pe scurt, șoarecii hrăniți cu acest porumb au suferit de tumori mamare, leziuni hepatice și renale severe. Și, firește, s-a înregistrat printre ei o rată a mortalității sensibil crescută față de cea consemnată în rândul rozătoarelor care s-au hrănit doar cu porumb normal (mai multe detalii despre studiu și scandalul declanșat găsiți aici).
Ceea ce nu prea s-a mai spus este că instanța supremă a sănătății Uniunii Europene, Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară (AESP), a publicat un raport preliminar în octombrie anul trecut. Un raport în care studiul profesorului Seralini era acuzat că nu a respectat o metodologie științifică în conformitate cu standardele actuale (o poziție care aduce aminte, în fond, de un proces în care criminalul scapă din cauza unor vicii de procedură). Cu acest prilej, directorul evaluării științifice din cadrul AESP, suedezul Per Bergman, declara:
„Poate că unii vor fi surprinși că poziția AESP se referă doar la metodologie și nu la rezultatele studiului. Totuși, considerăm că acesta este miezul problemei.”
Iar în noiembrie, organizația și-a întărit poziția, respingând definitiv studiul profesorului Seralini și subliniind că „nu e nevoie să re-evaluăm din punct de vedere al sănătății porumbul NK603”. Și a invocat, în plus, evaluări efectuate în Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia și Olanda, care demonstrează că porumbul produs de Monsanto nu afectează sănătatea.
„AESP constată că există un larg consens european.” Concluziile lui Seralini „nu sunt confirmate de datele din studiu.”
În replică, Seralini a declarat că, atâta vreme cât AESP nu face publice datele pe care își bazează aserțiunile, nici el nu va da detalii referitoare la studiul său.
„Este absolut scandalos că AESP ține secrete informațiile pe care și-a bazat evaluarea” porumbului NK603 și a pesticidului Roundup.
Ei bine, iată că ieri AESP a făcut publice datele referitoare la porumbul cu pricina. Informațiile (pe care le puteți descărca de aici), sunt acum la îndemâna oricui. Mă rog, e un fel de-a spune oricui, pentru că e vorba despre un extrem de mare volum de documente științifice (peste 500 de mega de pdf-uri!). Toate însă, atenție!, anterioare anului 2009.
Ceea ce pare să confirme (și să readucă în discuție) principala problemă ridicată de Gilles-Eric Seralini: niciun studiu n-a fost făcut pe o durată mai mare de 90 de zile. Oricum însă, profesorul francez pare acum obligat să-și prezinte detaliile studiului.
Deocamdată, s-a mulțumit să declare ieri că publicarea reprezintă „o jumătate de victorie, un prim pas pe drumul transparenței”. Și a adăugat că ar vrea să vadă și studiile referitoare la pesticidul Roundup, vizat de studiul său în egală măsură cu porumbul modificat genetic.
Până una-alta, măcar dintr-un punct de vedere, el pare să fi câștigat o bătălie. Printre fișierele oferite de AESP ca bază pentru decizia sa se numără și documentele oficiale Monsanto. Mai pe românește, o cercetare independentă e discutabilă, dar informațiile negustorului pot fi luate în calcul fără probleme. Adică exact ce afirmase și Seralini: AESP nu a făcut nimic altceva decât să ia de bune datele oferite de producător.
Vi s-ar fi părut, poate, mai normal ca Uniunea Europeană, în urma scandalului, să aloce niște fonduri pentru o cercetare aprofundată? Și mie. Dar poate că nu e timpul trecut. Hai, că pentru a ne pune pe masă insecte s-au găsit trei milioane de euro…