• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Trahana, sau de unde vine numele de Zaharia Trahanache

Apr 06, 2009 costachel De-ale gurii din bătrâni, Mozaic 2


Trahanache trahana

Sigur, la prenumele personajului creat de Caragiale nu e nici un dubiu, chit că neica Zaharia nu era chiar ceea ce se înțelege prin „o dulceață de bărbat“, cât despre „zaharisit“, nici vorba nu poate fi. Dar ce-o fi aia trahana?

DEX online zice: „trahaná, trahanále, s.f. (înv.) cocă frământată cu ou, iaurt sau lapte, trecuta prin ciur și pusa în supă.“ M. Kogălniceanu și C. Negruzzi, în 200 rețete cercate, dau mai multe detalii despre ce va să zică trahana pentru ciorbă:

Lapte acru de vaci sa-l ții și o săptămână, adecă ori amestecându-l până se va înăcri bine. Apoi, la zece oca lapte acru să pui 30 sau 40 de ouă și faină de grâu curat. Să se frământe vârtos cu aluat de grâu, iar nu cu drojdii; și de trei ori pe zi să se frământe, în curgere de o săptămână. După aceasta să-l rupi bucăți și să-l pui la soare și bucățelele să le tot rupi până vor fi bune de frecat. După aceasta să le freci în ciur și, cernându-le, să le usuci bine. Și vei avea o bună trahana.

Vă dați seama cât de mult putea fi păstrată trahanaua (rezistent, nu gluma, neica Zaharia!), dacă rețeta e dată pentru aproape 13 kg de faină (mai exact, 1 oca moldovenească = 1,291 kg). Plus că iese un fel de griș (sau poate, mai curând, cuscus), deci maleabil cât se poate, pe deasupra acrișor, cât să compenseze dulceața prenumelui, iar cum trahanaua era deja cam de domeniul trecutului în vremea lui nenea Iancu… A, și dacă mai adăugăm originea grecească a acestui adaos de ciorbă și facem o delicată trimitere la viclenia specifică urmașilor inventatorilor calului troian… Mda, mult mai bună caracterizarea personajului prin numele de familie decât prin prenume.

Ei, și dacă vreți să încercați totuși o ciorbă sau o supă cu trahana în loc de orez, griș, tăiței ori mai știu eu ce alt adaos, iaca și o rețetă contemporană, mult mai adaptata bucătăriei actuale.

8 căni de făină cernută,
3 căni de iaurt,
2 ouă,
1/2 cană de sare.

Amestecați totul bine, până obțineți un aluat vârtos (în caz de necesitate, mai adăugați faină, respectiv apă rece). Rupeți aluatul în bucățele mici și rulați-l intre palme, până obțineți niște biluțe mici, cât alunele.

Așezați-le răsfirat pe o suprafață plană, acoperiți-le (să nu se așeze praful) și lăsați-le la uscat 2 zile. Fărâmițați aluatul uscat intre degete și puneți-l din nou la uscat pentru 2-3 zile. Dacă vreți să-l treceți printr-o sită rară, bine, dacă nu, nu.

Într-un borcan cu capac, adaosul nostru de supe și ciorbe se va păstra proaspăt câteva luni bune, în cămară.

În România, paradoxal sau nu, se mai pune trahana în supe și ciorbe nu prin Muntenia, ci mai curând prin Ardeal și Banat, unde se cheamă, ca-n turcește, tarhana (se cunoaște că turcii au ajuns până la porțile Vienei!). Cât despre greci, ei mai folosesc încă destul de des trahanaua, și nu numai în scopul mai sus menționat, de adaos la zemuri, ci și ca garnitura la fripturi înăbușite (de pilda de miel, că așa am ajuns să scriu despre asta) fierbând trahanaua 10 minute în lichidul rămas în cratiță.

Altminteri trahanaua mai poate fi întâlnită, cu eventuale mici modificări, în Turcia (tarhana), Albania, Bulgaria, Serbia, dar și în Egipt (kishk), Iraq (kushuk) sau Iran (tarkhīneh, tarkhāneh, tarkhwāneh).

S-ar putea să vă intereseze și:

Primăvara în roséVine, vine… Primăvara. În rosé! Vinuri de AvereștiAverești, locul unde tradiția vinului se împletește perfect cu modernitatea Unde se găsesc vinurile de la Casa Olteanu? Lucian Dan TeodoroviciUnde nu-i mancare, vai de inspiratie

  • gastronomie, Grecia, Kogalniceanu, literatura, Negruzzi, trahana

2 thoughts on “Trahana, sau de unde vine numele de Zaharia Trahanache”

  1. fabdo 04/01/2012 at 18:14

    Foarte interesant. Multumesc.

    Reply ↓
    1. costachel Post author05/01/2012 at 08:33

      Cu multă plăcere 🙂

      Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • costachel on Salata (de) Boeuf
  • Gurmăndel on Salata (de) Boeuf
  • George Budacea on Dr. ing. Gheorghe Anghel – un mare oenolog
  • costachel on Desertul lui Kemal Pașa (Kemalpașa tatlisi)
  • Timi on Desertul lui Kemal Pașa (Kemalpașa tatlisi)

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved