Pentru cei care nu stiu, Graciano este un soi de struguri rosii, originar din Rioja. N-are nici pe departe raspandirea lui Tempranillo (atinge doar 1% din productie), dar este foarte important pentru cupaje. Chiar daca este folosit in proportie mica, aduce cu el culoare, aciditate, aroma si sporeste sansele de maturizare (ca sa nu zic imbatranire) frumoasa a vinului.
Acestea fiind zise, nu-mi ramane decat sa deduc ca vinul asta reprezinta, chiar si pentru spanioli, o raritate. Chiar nu stiu cati podgoreni mai fac vinuri 100% Graciano si mi-e lene sa caut. Am spus cele de mai sus doar pentru a face o introducere informativa si ca sa semnalez celor care cauta unicitatea inaintea calitatii (treaba lor!) ca vinul despre care taman am inceput sa povestim ii intereseaza, la o adica, si pe ei.
Altminteri, vinul asta mi-a adus cumva aminte de fratiorul alb si baricat despre care v-am povestit recent. Fiindca in pahar gasim tot un vin rustic (caracteristica subliniata oarecum si de faptul ca nu e filtrat), dar de o mare eleganta. Care incepe inca de la culoare, un rosu intens, cu note violacee. Un nas frumos si complex, din care se detaseaza niste note mentolate, urmate de fructe rosii, un strop de piper si parca nitica vanilie (normal, a fost tinut 10 luni in baricuri noi de stejar, vai!, unguresc). Gustul vine perfect in prelungire, cu aceleasi fructe rosii, tanini exact cat sa nu supere si, peste toate, o mare senzatie de prospetime. E cat se poate de rotund vinul asta dar, atentie!, nu e neted ca o bila de biliard, ci are o groaza de mici asperitati, tare placute, care se completeaza reciproc de minune (nu stiu daca v-a placut imaginea, dar alta n-am la indemana). Cat despre final, e lung cat o zi de post (ei, hai, cu dezlegare la peste!) si te indeamna sa-ti mai torni repede al doilea pahar.
Ce mi-a placut cel mai mult la vinul asta e ca stie sa vorbeasca cu toata lumea. Are si „duca-s-ar pe gat”, are si complexitati interesante pentru cunoscatori si, mai ales, demonstreaza ca nu-ti trebuie cine stie ce mari soiuri pentru a face vinuri memorabile (91 de puncte Parker, in caz ca va intereseaza, plus situarea intre primele 50 de vinuri din Rioja).
Cu ce-l potrivim? Pai, si datorita prospetimii, mai intai cred c-ar veni fripturile la gratar (muschiul de vita, in primul rand). Apoi va face casa foarte buna cu preparatiile simple, cu timpi mici de pregatire si care si-au pastrat aromele distincte, gen friptura cu sos forestier. Sau l-as vedea langa o rata cu mere, ca doar tot carne rosie se chema ca are si dumneaei. La un pahar cu prietenii, se va intelege foarte bine cu afumaturile, gen jamon (fireste!), prosciutto crudo etc. Cat despre vanat, as zice sa fie din cel cu pene, nu cu par. Si banui ca va insoti perfect si tocaturile noastre din carne amestecata, inclusiv (sau mai ales) niste sarmale in foi de varza dulce.
Dar unde ai gasit vinul asta si cam la ce pret? Din cate stiu eu, Tobia e adus de Imporito, dar sincer nu prea i-am mai vazut activi in ultima perioada.
Nu e adus de Imporito, ci de Directa, iar amanunte mai multe primesti daca scrii la goodpoint@directa.ro. Cat despre pret, albul baricat e cam 40 de lei, Graciano vreo 80, dar exista o promotie (inca valabila) prin care le poti lua pe amandoua la 89 de lei (si aici, cu oarecare aproximatie)
Parca ne-a onorat Razvan Avram dupa SERVE, cu licoarea asta. Daca mai tin eu bine minte:). Un vin foarte bun, intr-adevar.
Banui ca tii bine minte, fiindca nu-i chiar usor de uitat nea Graciano asta 😀
Dar unde ai gasit vinul asta si cam la ce pret? Din cate stiu eu, Tobia e adus de Imporito, dar sincer nu prea i-am mai vazut activi in ultima perioada.
Nu e adus de Imporito, ci de Directa, iar amanunte mai multe primesti daca scrii la goodpoint@directa.ro. Cat despre pret, albul baricat e cam 40 de lei, Graciano vreo 80, dar exista o promotie (inca valabila) prin care le poti lua pe amandoua la 89 de lei (si aici, cu oarecare aproximatie)