Tartă cu ciocolată
Iaca o tartă cu ciocolată foarte ușor de făcut, gustoasă și care vă va aduce numai complimente din partea comesenilor încântați. Nu credeți? Ia să vedem cam ce vă trebuie ca să faceți un desert care să sature 4 oameni.
Aluatul
200 g făină;
110 g de unt;
2 linguri zahăr pudră;
2-3 linguri apă rece;
3 lingurițe de sare.
Umplutura
250 g ciocolată neagră (menaj);
3 gălbenușuri;
200 g smântână proaspătă;
5 pahare de lapte;
2 linguri de cacao.
Preparația
Tăiați 100 g de unt în bucățele mici. Amestecați într-un castron făina, sarea și zaharul. Amestecați bine, adăugați untul rece, frământați rapid cu vârful degetelor, adăugați treptat apa, faceți din aluat o minge, înveliți în folie de plastic alimentar și puneți în frigider, să stea acolo măcar 1 oră.
După ce-a trecut timpul, scoateți aluatul și întindeți-l cu sucitorul pe planșeta presărată cu faina. Ungeți cu unt o forma rotundă de tarta, puneți binișor aluatul, înțepați-l din loc în loc cu o furculiță, așezați deasupra o foaie de pergament, presărați ceva boabe de fasole și băgați totul la cuptor pentru 10 minute.
Scoateți, eliminați pergamentul și fasolea, lăsați să se răcorească, dar mențineți cuptorul aprins, că veți avea nevoie de el bine încălzit.
Ca să nu vă plictisiți cât se produce prima coacere, turnați într-o cratiță smântâna și laptele, dați într-un clocot, luați vasul de pe foc și adăugați ciocolata tăiată bucățele. Amestecați bine și, când ați obținut un amestec perfect omogen, vărsați compoziția într-un alt vas, rece, și lăsați-o în pace câteva minute. Adăugați gălbenușurile unul câte unul, amestecând neîncetat cu un tel.
(Dacă vreți, puteți parfuma crema cu rom, vanilie, sau cu orice altceva vă place sau credeți de cuviință.)
Turnați crema peste aluat și puneți tava din nou în cuptor, să mai stea 10-15 minute. Lăsați tarta să se răcorească înainte de a scoate din formă.
Cu puțin timp înainte de servire, presărați-o cu cacao și, eventual, decorați-o cu frișcă.
Cât despre băutură, eu n-aș bea vin, ci un păhărel de vișinată, că ciocolata se înțelege bine cu fructele. Dar dumneavoastră faceți ce vreți (adică beți ce vă place!).
Într-una din zilele în care nu mai știam ce să gătesc am dat peste acest blog. Nu m-am putut abține și-am făcut penne gratinate cu ciuperci. Mmmm… foarte bune!
Acum tarta e la cuptor și am o nelămurire: cât înseamnă mai exact 5 pahare de lapte? Că paharele variază în volum de la caz la caz. Eu am pus un litru și mă bate gândul c-am exagerat :)). E încă moale compoziția… o mai las o idee și-o scot, sperând că se întărește cumva răcindu-se.
Felicitări pentru blog și pentru scriitură, ambele savuroase!
Of, tare greu e de raspuns la intrebarea asta in cateva randuri… Promit sa scriu cat de curand un text mai mare pornind de la intrabarea ta, ca demult vreau sa-l comit. Dar pe scurt, da, paharul e considerat de obicei ca are 200 ml, in concluzie un litru e corect. Iar in cazul de fata, crema trebuie sa fie onctuoasă, daca se intareste prea tare nu mai are haz (cel putin dupa gustul meu 🙂 )
Si, fireste, astept cu nerabdare sa-mi spui cum ti-a iesit!
După ce a stat ceva mai mult în cuptor, pentru că nu părea să se închege, m-am gândit cu capul meu (cam sărac în informații despre proprietățile substanțelor) că, dacă nu i-a plăcut la cald, poate i-o plăcea la rece. Așa că a făcut cunoștință cu frigiderul vreo oră.
Rezultatul? Un blat foarte bun (din făină integrală) și o cremă bună la gust, tare pe margini, moale pe la mijloc. 🙂
Puțin off-topic: ai cumva un sfat în dilema mixer, mixer vertical sau blender?
Uf, e bine, ca daca se intarea prea tare era mai mult pasca decat tarta 🙂 Si daca zici ca merita s-o mai faci, tine minte ce-ai facut si data viitoare poti s-o reglezi mai bine (din timpul de coacere, din cantitatea de lapte, din numărul de gălbenuşuri, din aromele pe care le bagi crema etc. etc.) Fiindca pe-aici vine cumva raspunsul la intrebarea ta initiala: in bucataria de acasa numarul variabilelor e intotdeauna prea mare, asa ca orice reteta e doar un punct de plecare. Fixe sunt doar retetele din restaurante (sau ar trebui sa fie) fiindca acolo trebuie sa te incadrezi in timp, costuri si calitate. Discutia e mult mai larga, dar ideea de baza e una singura: gatitul in restaurant şi facutul mancarii acasa sunt doua meserii complet diferite, fiecare cu avantaje si dezavantaje.
Cat despre mixere, depinde. De cat de multe portii trebuie sa faci, de buget, de cate petreceri dai si, nu in ultimul rand, care-s operatiile pe care vrei sa le automatizezi. Si atata vreme cat nu-s ferm convins ca mi-am rezolvat mie insumi problema asta intr-un mod corespunzator, ma abtin de la dat sfaturi. Cel mult o sugestie: uita-te si la sculele alea de le vezi si prin emisiunile lui Jamie, de obicei numite generic food processor, de seamana cu un bol pus pe o cutie patrata (dar asta nu-i musai). Costa sensibil mai mult, dar motorul e incomparabil mai zdravan, viteza de rotatie e constanta, in general totul e de calitate mai buna, si ocupa si mai putin loc.
Îți mulțumesc pentru răspunsul prompt și destul de elaborat :). Probabil că la magazin o să-mi ia ceva timp să decid.
În mod sigur mai fac tarta. În afara problemei cu crema, mi s-a părut ușor de făcut și gustoasă.