Stracciatella de roșii
Stracciatella, iubiți comeseni, este, în cazul de față, o supă specific italiană, îmbogățită cu ouă și brânză, bine bătute împreună și condimentate cu sare, piper, uneori nucșoară, iar amestecul este, câteodată, îngroșat cu griș (de obicei) sau pesmet. Amestecul se toarnă în supă, se bate bine cu telul, oul, evident, coagulează (limpezind, concomitent, supa), generând micile fâșii care dau textura specifică acestei specialități romane.
Pentru exemplificare (adică pentru varianta de supă de roșii care urmează) avem nevoie de
300 g passata (sau echivalentul în alte forme conservate de roșii),
4 linguri de Grana Padano (sau altă brânză „da grattugia”, rasă)
1 lingură de pesmet,
un pic de zahăr (dacă ziceți că roșiile au nevoie),
1/2 legătură mică de pătrunjel, curățată și tocată,
1 foaie de dafin,
1 cățel de usturoi (sau mai mult, dacă vă place),
4 albușuri,
supă (de vită, de pasăre, de legume…), să zicem maximum 1 litru, dar depinde de gust
sare și piper.
Turnați passata într-o oală, condimentați-o cu usturoiul zdrobit și foaia de dafin, adăugați zahăr, sare, piper și fierbeți-o la foc moale cam 20 de minute, amestecând din când în când, să nu se prindă.
În timpul ăsta bateți albușurile spumă tare și încorporați brânza, pesmetul și pătrunjelul.
Când roșiile au fiert bine, luați-le de pe foc, eliminați dafinul și turnați supă clocotită, câte un polonic odată, până când obțineți consistența dorită (trebuie să fie, totuși, relativ densă).
Adăugați și albușurile, puneți vasul din nou pe foc și mai fierbeți stracciatella încă vreo 5 minute, bătând neîncetat cu telul. Când e gata, serviți fără să mai așteptați.
Despre variante n-are rost să vă zic prea multe, că-s o grămadă, așa că, pentru moment, mă mulțumesc să le sugerez celor care, ca și mine, nu-s prea mari fani dafin, să-l înlocuiască fără nicio ezitare cu busuioc (pus, însă, ca și pătrunjelul, în albușuri, nu de la început).
A, de ce ziceam în deschidere că stracciatella este, „în cazul de față”, o supă? Pentru că mai există și un fel de înghețată, inventată în 1962 de Enrico Panattoni (proprietarul gelateriei „La Marianna” din Bergamo), și care tot stracciatella se cheamă. Dar despre acest desert vorbim, poate, altădată.
