Souvlakia. Adică frigărui grecești
Spre deosebire de frigăruile făcute, în diferite variante, cam pe tot mapamondul, aceste frigărui grecești, adică souvlakia (singular: souvlaki), au avut onoarea să fie amintite și în operele clasicilor antichității elene: Aristofan, Xenofon, Aristotel și încă alții. Trebuie precizat totuși că, pe vremea aceea, se chemau altfel, adică ὀβελίσκος (obeliskos), diminutiv al lui ὀβελός (obelos), care, pe lângă înțelesul valabil și azi de „stâlp ascuțit de piatră”, îl mai avea și pe cel de „frigare”. Numai că, de la latinescul subula (=cuțit) a apărut și grecescul σούβλα (souvla, =frigare) și de aici n-a mai fost decât un pas până la diminutivul souvlaki.
Întorcându-ne însă la frigăruile noastre, să mai notăm doar, înainte de a ne apuca de treabă, că ele sunt astăzi extrem de răspândite în zona vechii Elade, ajungând chiar, dacă nu chiar fast food, atunci cu siguranță mâncare de stradă. Se fac într-o grămadă de variante, având la bază carnea de porc (tradițional), pui, miel, vită, chiar și pește, marinată sau nu, și, de cele mai multe ori, legume. Iar o versiune (de servire) care trebuie musai menționată este Pita Souvlaki, în care într-o pită se pune conținutul frigăruii și se adaugă musai tzatziki, eventual cartofi prăjiți, roșii proaspete, felii de ceapă etc.
Și gata cu poveștile, e timpul să notăm că pentru frigărui grecești avem nevoie de
1 kg carne slabă de porc (sau, după cum spuneam, vițel, miel, pui),
100 ml ulei de măsline,
oregano,
boia (facultativ)
sare,
piper,
3 ardei grași,
3 roșii,
4 cepe, nu prea mari.
Tăiați carnea cuburi și puneți-o la marinat 3 ore într-un sos făcut din ulei și condimentele menționate (sarea nu aici, la sfârșit). Scurgeți-o bine și înfigeți-o în frigărui, alternând cu bucățele de legume. Frigeți souvlakia pe grătar, ungându-le din când în când cu marinata parfumată.
Serviți aceste frigărui grecești fierbinți, în pită sau nu, cu ce garnituri poftiți (dar ar fi tare păcat să lipsească tzatziki-ul). Iar în pahare, sigur că optim ar fi un Agiorgitiko, dar puteți bea și-un roșu mai ușurel de pe la noi, că n-o fi foc.
faci mari greseli – 1- οβελια -adica “ovelia ” ptr ca b(β) este “V” in greaca veche este “mielul care se prajeste la protap in ziua de paste .
2 – si cel mai important este faptul ca “souvlaki” nu au legume printre carne , daca ii dai la un grec o frigaruie din aceasta cu legume si ii spui ca este souvlaki iti da cu ele in cap si poate t-i le si infige undeva
Atâta vreme cât confunzi proțapul cu frigarea, scrii „t-i” și reușești performanța de a-ți stâlci chiar și numele, chiar n-are rost să te contrazic 🙂 Totuși, pentru alți cititori trebuie să precizez că β se transliterează b pentru greaca veche și v pentru cea modernă (detalii aici). Iar prezența legumelor în souvlaki este doar opțională, nicidecum interzisă. Depinde de gusturi și de zone, nicidecum de ceea ce cred unii români pripășiți prin Grecia despre treaba asta 🙂