Sos de ardei iuți (Hot Sauce)
Un sos de ardei iuți tare simplu și foc de gustos, care va înviora plăcut alimentele mai fade. Și, mai ales dacă ardeii sunt foc de proaspeți, iar oțetul de cea mai bună calitate, veți obține un sos picant care va bate ușor cam orice hot sauce din comerț. Așa că, după ce puneți ardei iuți în oțet, puteți face și sosul ăsta. Sau invers.
Lista de ingrediente e scurtă:
500 g ardei iuți,
500 ml oțet de 6° (dacă n-aveți decât de 9°, diluați-l!),
1 cățel mare de usturoi,
1 lingura de sare mare (neiodată, firește!).
Alegeți 5-6 ardei frumoși și coaceți-i. Curățați-i de pieliță și semințe, adăugați restul ardeilor (cărora le-ați eliminat deja codițele, sâmburii și vinișoarele), usturoiul și sarea. Mixați totul până obțineți un amestec cât se poate de fin, adăugând treptat și oțetul.
Puneți totul într-un borcan încăpător, acoperiți-l bine și lăsați sosul în cămară 3 săptămâni. Strecurați-l apoi prin sită în recipiente mici și cu asta basta.
Variante? Ei, va dați seama ca-s nenumărate. Dacă va speriați de iuțeală, substituiți niște ardei iuți prin vreo doi kapia (dintre care măcar pe unul îl veți și coace, nu-i așa?). Usturoiul și sarea firește că pot fi puse după gust, după cum niște boabe de piper (adăugate de la început în borcan, să-și petreacă și ele cele 3 săptămâni la macerat) s-ar putea sa aducă o aroma deloc de lepădat.
Și-ar mai fi multe de spus, dar vă propun ca mai întâi să faceți mai întâi acest sos de ardei iuți după rețeta de baza și abia apoi sa dați frâu liber imaginației.
Se poate pastra pe iarna? Ar mai trebui ceva adaugat in cazul asta, sau poate fiert?
La cat oțet are, n-aș crede. E drept, eu țin hot sauce-ul doar în frigider și nu rezista niciodata prea mult, așa că nu-s o sursă de informații prea bună din punctul de vedere al rezistenței în timp a sosului 🙂 Totuși, pe principiul „paza buna trece primejdia rea”, o pasteurizare in cuptor (dupa trecerea în recipiente mici) n-are ce sa-i strice.
Multumesc! Asa voi face.
Eu nu stiam anul trecut reteta, asta, dar m-am descurcat magna cum laudae. M-am trezit în casă cu o cantitate mare de ardei iuți, aproapa 10 kg, cadou, după terminarea conservelor. problemă de conștiință, fac ceva cu ei sau îi arunc. Nu se poate. Sortare severă după culoare și aspect. Câțiva dintre cei crocanți la frigider într-o caserolă (rezistă 2 săptămâni). Cei ușor trecuți, tăiați pătrățele de 1 cm, spălați bine, fără sâmburi, puși în punguțe la congelator. Aproape că nu a existat mâncare sau ciorbă fără ei. Și mai am. Și acum cireașa. Ce a rămas, a fost curățat de cdițe, tăiat în două pe lung, curățat sumar și pus la fiert doar cu apă și sare, pe culori. Când au început pielițele să se desprindă, am oprit focul și am pasare hotărâtă, tot pe culori, apoi am repus materialul la scăzut (recunosc, în roșu am pus puțin busuioc, iar în verde puțin mărar. Fără ulei, fără oțet. Când am crezut că a atins consistența optimă, am oprit focul. Au ieșit cam 4 borcane de 400 din fiecare. Doar pentru campioni. Cine a vrut, a primit doar în borcănașe de caviar, cele mai mici. Nu mai am.
Păi e cam ca un bulion de ardei grași, dar aplicat pe iute. Excelentă idee! 🙂