Scrumbie la cuptor
Vă vine sau nu să credeți, așa prepara lipovenii din ziua de azi scrumbia la cuptor. Rețeta am primit-o de la prietenul Dorin, la pachet cu 2 scrumbii proaspete de Dunăre, numai bune pentru verificare (mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!). E foarte simplă și extrem de gustoasă (nu-i de mirare pentru cine știe ce pește extraordinar este scrumbia). Iar ca să preîntâmpin orice întrebare ulterioară, da, puteți înlocui scrumbia cu orice pește gras, ba chiar și cu unul cu carnea albă, cu condiția să-l ungeți pe acesta din urma, și pe dinăuntru, și pe dinafară, cu ulei mai din belșug.
Pentru 4 persoane nu trebuie să ne pregătim decât cu
4 scrumbii, de 400-500 g bucata,
3 lămâi,
ulei (preferabil de măsline),
1 legătură de pătrunjel,
sare,
piper,
folie de aluminiu alimentar (sau ați putea să înveliți peștii, tradițional, în pergament bine uns).
Curățați scrumbiile, spălați-l, presărați-l cu sare peste tot și lăsați-l la îndulcit vreo două ore. Dacă vreți, puteți, după meremet dobrogean, să-l și crestați fin și des; îi mărunțiți în felul asta nenumăratele oase, făcându-le neglijabile, iar grăsimea din el se va scurge mai eficient.
Pregătiți folia, în sensul în care trebuie să obțineți 4 dreptunghiuri suficient de mari ca să cuprindă bine peștii (în principiu, tăiați folia la un metru, un metru și ceva și împăturiți-o în două).
Ungeți scrumbiile cu puțin ulei, presărați-l cu piper după gust. Tăiați o lămâie întâi pe lung, apoi în felii groase de măcar 1 cm, umpleți burțile peștilor cu semicercurile rezultate, așezați-i pe foliile de aluminiu și închideți etanș pachețelele.
Băgați-le în cuptor (pe care n-ați uitat sa-l încălziți dinainte, nu?) unde, la foc zdravăn (220°C) trebuie să stea 20-25 minute.
Când e gata, scoateți peștele, lăsați-l să se gândească 5 minute la dificultățile vieții din afara gârlei, desfaceți pachețelele și serviți scrumbia la cuptor cu cartofi natur (stropiți cu zeama care s-a scurs din pește și presarăți cu pătrunjel tocat mărunt) și cu jumătăți de lămâie.
Cât despre vinul pentru așa o scrumbie la cuptor, opțiune mai bună decât Aligoté-ul (de Niculițel sau de Iași) nu poate fi. Decât că, dacă înlocuiți scrumbia cu alt pește, puteți alege un vin sec care poate merge de la suav (pentru păstrăv sau șalău) până la nervos (pentru hering sau macrou).
Iar dacă vreți să descoperiți scrumbia și altfel, încercați-o la grătar. Mai ales dacă nu vă dați în vânt după grăsimea ei specifică.
Update: când am scris textul, încă nu exista pe piață Aligoté-ul de Averești. Acum există!
Mai tii minte Pastele de la Macin?
Cum Dumnezeu să nu? Păi aș putea să uit, de pildă, „niala” facuta împreuna? 🙂 Iar cu o săptămână înainte de Paști făcusem tura de recunoaștere cu Eugen și cu Moșu, când a fost și episodul pe care l-am povestit cand am dat rețeta de scrumbie la gratar.
Eu asa am facut azi! Dar te rog sa ma ierti ca nu ti-am ascultat sfatul : am inselat Aligote-ul de Niculitel sau de Iasi cu unul de AVERESTI!!! Imi pare rau ca nu mai am peste….
Da, dar aș băga mâna-n foc că mai ai Aligoté 😀