Salată de andive, mere, nuci și roquefort
O salată de andive foarte simplă, care aduce cumva cu cea Waldorf (datorită combinației de mere și nuci) dar care, prin prezența roquefort-ului, capătă niște valențe tare interesante. De făcut se face simplissim, gustoasă foc este, ce să mai vorbim, sunt gata să bag mâna-n foc, distinsă doamnă, că musafirii dumneavoastră vă vor iubi și mai mult decât până acum (firește, numai dacă așa ceva e posibil). Și, cum n-are rost s-o lungesc prea mult, vă poftesc repede în bucătărie, să vedem împreună despre ce-i vorba.
4 andive,
200 g roquefort,
2 mere,
câteva nuci,
ulei (de nuci, dacă se poate, dacă nu, nu)
oțet (iarăși, de mere dacă…),
puțină verdeață (de pildă pătrunjel, arpagic verde ș.a.m.d.)
sare și piper.
Curățați și spălați tot ce-i de curățat și de spălat (andivele cât de repede, să nu se amărască).
Aruncați foile veștede ale andivelor, eliminați baza și tăiați-le fâșiuțe. Tăiați merele felii subțiri (eliminați căsuța cu sâmburi), iar nucile mărunțel, din cuțit (să se mai simtă). Puneți-le pe toate într-un castron.
Bateți bine cu o furculiță uleiul, oțetul, sarea și piperul, până când vinegreta asta începe să se emulsioneze. Adăugați roquefort-ul mărunțit cu furculița, adăugați și verdeața tocată, omogenizați și turnați sosul peste salată.
Amestecați bine și serviți imediat.
Variantele firește că-s destule, așa că n-am să insist prea tare. Cel mult pot să vă spun că puteți să trimiteți salata noastră spre dulce-acrișor, în caz că vă place genul, adăugând fructe uscate (caise, stafide…) sau puteți insista asupra părții crocante, adăugând, de pildă, și niște alune de pădure.
Vinul? Păi dat fiind că această versiune de salată de andive e plină de prospețime, aș pofti la ea un riesling vioi. Dar, fie vorba între noi, nici brânza, nici nucile și nici merele nu-s deloc pretențioase la băutură, așa că o să meargă bine cam orice vin alb sec și mai ușurel.
