• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Rutabaga

Jan 05, 2010 costachel Dicționar de legume, Dicționare 13


Brassica napus var. napobrassica sau Brassica napobrassica. O legumă practic necunoscută în gastronomia românească (o scurtă căutare pe net mi-a scos în faţă denumiri precum tiuş sau broajbă, de care, spăşit recunosc, n-am auzit în viaţa mea). A fost obţinută prin hibridarea napului cu varza creaţă şi seamănă la vedere cu cel dintâi, doar că este mai alungit şi umflat în partea superioară. Originea ei se află în Europa de nord, iar denumirea vine din suedeză, rotabaggar. S-a răspândit în Europa mai ales în timpul celui de-al doilea război mondial, când s-a numărat în unele ţări printre alimentele de bază. Gustul este dulceag, undeva între varză şi nap (fireşte!).

Rutabaga se poate fierbe (în apă sărată sau în aburi), se face piure (cu unt, smântână, ouă şi nucşoară), nu-i rea ca garnitură pentru fripturi sau cărnuri cu sos (pur şi simplu tăiaţi-o rondele groase şi fierbeţi-o sau coaceţi-o alături de carne timp de 45 de minute), sau o puteţi prăji precum cartofii (datorită zahărului pe care-l conţine va căpăta un interesant gust caramelizat). Ar mai fi şi altele, menţionez doar în final că rutabaga gratinată este un fel tradiţional de mâncare pe masa de Crăciun a finlandezilor.

S-ar putea să vă intereseze și:

Mustar boabe Varza chinezeascaVarză chinezească NapiNapul, leguma uitata HasmeHașmă

  • Brassica napobrassica, dictionar, legume

13 thoughts on “Rutabaga”

  1. Misha 20/01/2011 at 16:09

    Rutabaga, din dictionarul american, cred ca e un termen OK a fi adaptat (adoptat) in romaneste – spre deosebire de “swede” , varianta britanica : -) . Am mai gasit in romaneste tradus ca “nap suedez” (numele in suedeza inteleg ca se traduce ca “sac (traista) rosu” – probabil de la obiceiul de a o scobi si prin uscare folosita ca purtator de maruntisuri, eventual Jack’o’latern de irlandezii americani) , si gresit ca gulie (care se dezvolta la suprafata – bineinteles ca familia e aceeasi, dar fiecare e cu textura si preferintele ei culinare).
    De cind romanii umbla cu tolba prin lume si supermarketurile ne intind sub nas tot felul de vegetale – zarzavaturi? – din colturi departate de mapamond, e greu sa rezisti tentatiei de a nu adopta un nume asa cum il stii din limba originala,chiar daca circula si in alte tari din regiune sub alte denumiri , care ajung pe alte filiere la urechile romanesti, si rezultatul e un mini-babilon gastronomic, cu isteriile, purismele, partizanatul de rigoare.

    Felicitari pt site si pt migaloasa munca de a pune ordine (si gust) in continua cascada informationala pe teme gastronomice !

    Reply ↓
    1. Costachel 21/01/2011 at 08:32

      Multumesc frumos! Altminteri, cam asta intentionez cu fisele astea de dictionar, sa pun nitica ordine, macar pentru cititorii acestui site. La scara mai mare probabil n-am sa reusesc, dar merita, zic eu, incercat 🙂

      Reply ↓
  2. Ioan 02/01/2012 at 08:53

    Eu am mancat Nap, stiu cum este, ce gust ate , doar l-am cultivast in gtadina. Forma e ca a unei sfecle furajere,miezul dens si culoarea este un gakbe-portocaliu, este putin iute la periferie. Frunza este asemanatoare cu cea de gulie ,dar mai marunte si nu are coada lunga ci ca si sfecla. Creste si peste 1kg/bucata. Noi il foloseam in fasolea uscata,fiert, in loc de morcov. Fiert devine moale ca si morcovul. Noi copii il consumam crud, cutatat de coaja . Era bun. Denumitrea la noi i-i era de BROZBA. In judetul Hunedoara am inteles ca se mai cultiva in zone restranse . se pastreaza peste iarna ca si cartoful.

    Reply ↓
    1. costachel Post author02/01/2012 at 12:32

      Mulțumesc frumos de informații. Chiar interesantă combinarea cu fasole 🙂

      Reply ↓
      1. marius 28/01/2012 at 14:51

        Se cultiva de catre momarlani (sigur de cei din Jiet si Cimpa) si se face ciorba cu fasole si BROZBA SAU CIORBA DE CARTOFI CU BROZBA. Se face cu os afumat.

        Reply ↓
        1. costachel Post author28/01/2012 at 15:17

          Ca să-mi pun și eu ordine în regionalisme, „brozbă” sau „broajbă” e nap, da? Sau denumirea e folosită pentru și pentru nap, și pentru rutabaga (că tot sunt înrudite între ele)?

          Reply ↓
          1. marius 12/02/2012 at 20:48

            Momarlanii ii spun brozba. In zona Jietului napi li se spune la cartofi(chit ca academic nu este denumirea corecta).

    2. Luminita 08/01/2013 at 11:36

      Si bunica cultiva brozba (zona Brad, Hunedoara)si isi producea singura samanta. A pastrat si mama multa vreme acest obicei, dar pana la urma a pierdut samanta. Eram si eu curioasa ce leguma era “sfecla” aceea cu interiorul portocaliu, pe care bunica si mama o fierbeau in ciorba de legume cu oase afumate din spinarea porcului.

      Reply ↓
  3. Margit Szalos-Farkas 29/02/2012 at 19:24

    Caut de mai mult timp aceasta minune, cu care ne-am familiarizat in Scotia. Acolo se numeste “nieps”, adica napi. Soiul ese “Rutabaga”. Se mai numeste si “swede”. M-as bucura mult de tot daca cineva mi-ar spune unde se poate cumpara. (Locuim la Tg. Mures). Multe multumiri anticipate.

    Reply ↓
    1. costachel Post author01/03/2012 at 16:56

      O ofertă tocmai a venit aici. 🙂

      Reply ↓
  4. Mira 13/10/2013 at 11:32

    Buna ziua,

    Foarte interesante ambele.
    M-ar interesa şi pe mine un pliculeţ de seminte si de nap porcesc (rutabaga) din acesta si topinambur

    nufarul_meu (arond) yahoo dot com

    Reply ↓
  5. Iri 17/04/2015 at 16:11

    Eu locuiesc in Norvegia si consumam in mod regulat swede. Aici se cheama kålrot sau kålrabi. Se consuma si cruda daca vrei si in cazul asta are aroma de cotor de varza. E foarte bogata in vitamina C, nordicii ii zic “portocala nordului”. Familia mea o prefera preparata ca si pure, impreuna cu morcov si cartof. Cum a zis cineva mai devreme, se pune si putin nucsoara, bineinteles unt, sare. Iese un pure delicios, da dependenta, nu glumesc. Eu cand vin in tara aduc mereu pentru rudele mele, le place tuturor, nu inteleg de ce nu s-a raspandit cultivarea ei in tara, daca dupa cum zic cei de dinainte este cunoscut in anumite zone ale tarii…..pacat!

    Reply ↓
    1. costachel Post author20/04/2015 at 09:21

      Subscriu, păcat. Și nu doar pentru rutabaga, ci și pentru sparanghel, anghinare și încă altele…

      Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Iulian Budală on Roquefort
  • Otilia on Vinete marinate libaneze
  • Vio on Vinete coapte la borcan
  • costachel on Urzicile lui Păstorel
  • OPREA DORINA on Urzicile lui Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved