Rulouri de andive cu jambon
Vă spuneam, cred, și altă dată, că andivele sunt, de departe, legumele mele preferate din luna ianuarie. Și chiar dacă de obicei le prefer sub formă de salată (simplă, cu smântână bătută cu zeamă de lămâie, sărată și piperată), uneori ele se mai transformă și în mâncăruri propriu-zise (mă rog, mai mult antreuri, dar să trecem…). Iar una din variantele cele mai simple și mai gustoase mi se pare cea care urmează mai la vale. Ia să vedem!
4 andive mari (sau 8 mici),
8 felii de jambon (șuncă de Praga etc.),
150 g cașcaval ras,
1/2 l sos alb (sau Bechamel),
unt (pentru uns tava și presărat deasupra),
sare și piper.
Ungeți cu unt un vas ceramic (sau de Jena) și dați drumul cuptorului să se încălzească (la 200ºC).
Eliminați baza andivelor și eliminați primele foi dacă-s veștede (nu le spălați, că se amărăsc). Dacă-s mici, lăsați-le-n pace, dacă-s mari, tăiați-le în două, pe lung. Fierbeți-le în aburi 25 de minute.
Încălziți sosul, amestecați-l cu 100 g brânză rasă și, când aceasta s-a topit, stingeți focul.
Sărați și piperați andivele, apoi rulați-le pe fiecare în felia corespunzătoare de jambon. Puneți-le în vasul uns, napați cu sosul, presărați restul de brânză și bucățele mici de unt.
Băgați totul la cuptor pentru 20 de minute. Dacă aveți grill, ultimele 5 minute de coacere îi sunt dedicate.
Firește că ultimele 50 g cașcaval ar putea fi înlocuite cu parmezan, după cum și un surplus de șuncă, tăiată zaruri de table și repartizată și ea pe lângă rulouri, n-are ce să strice. Nu insist, variantele pot fi numeroase, vreau doar să mai precizez că, dacă n-aveți cum să fierbeți andivele în aburi, atunci măcar opăriți-le vreo 10-15 minute în apă sărată clocotită și apoi scurgeți-le cât de bine (andivele trebuie fierte în prealabil, indiferent în ce variantă, ca să fie eliminat lichidul din ele dinainte, să nu mai aibă ce ieși din ele în timpul gratinării)
Vinul? Nu știu, chestie de gust. Dacă mă-ntrebați pe mine, o dată s-ar putea să vă spun un alb sec ușor și onctuos (Chardonnay, de pildă), altă dată un rozé proaspăt și nu prea acid, așa că decizia finală vă aparține.
Don Costachel, sunteti de groaza. Am facut reteta acum cativa ani (buni) cred ca identica si chiar poza sectiunii a iesit aproape identica. Nu mai tin minte inspiratia mea (carte, ingredientele din frigider, chiar nu mai retin) dar comunic publicului cititor ca e o reteta care merita facuta, iaca poate iau andive si o repun in practica.
Nu pun link, precis gasiti reteta, sunt sigura ca nu e a mea, dar e tot fara inspiratie, incercati odata un risotto cu andive, daca se poate si cu creveti, e “mortal”, parol.
Am notat 🙂