Rețeta asta de ruladă are la bază o discuție mai veche, referitoare la mascarpone, mai exact la alte posibilități de utilizare în bucătărie a acestei brânze, în afară de tiramisu. Așa că vine mai la vale o ruladă nițel cam snoabă fiindcă, pe lângă crema de mascarpone, mai e umplută și cu ganache (chit că nu știu dacă, adăugând cafea în crema cu pricina, mai pot să-i spun așa). Drept pentru care avem o ruladă foarte bună, eventualii musafiri mofturoși și cu nasul pe sus pot fi repede puși la punct, așa că mai bine trecem la treabă, nu?
Dacă tava are, cu oarecare aproximație, 26×36 cm, atunci avem nevoie, pentru aluat, de
3-4 ouă (depinde de mărime, ideea e să aibă, fără coji, cam 200 g), 30 g migdale râșnite, 120 g zahăr, 80 g făină, 20 g amidon alimentar de porumb (sau feculă), 1/2 linguriță ness granulat, 2 linguri apă caldă, 1 vârf de cuțit cafea, măcinată fin.
Pentru umplutura de cafea (hai să-i zicem, totuși, ganache!) ne mai trebuie
100 ml smântână, 60 ml cafea preparată, concentrată, 150 g ciocolată fondantă, dată pe răzătoare,
iar pentru crema de mascarpone pregătiți
300 g mascarpone, 100 g smântână pentru frișcă, 4 g gelatină, 2 linguri de lichior (ce aromă aveți la îndemână și credeți că merge) 100 g lapte condensat.
Bateți mai întâi ouăle cu zahărul, adăugând cafeaua solubilă dizolvată în apă. Adăugați cafeaua „normală”, făina, migdalele și amestecați delicat. Turnați amestecul în tava căptușită cu pergament și coaceți aluatul timp de 10-12 minute în cuptorul încins în prealabil la 180ºC. Nu-i rău să mai puneți o foaie deasupra, să nu se umfle prea tare și neuniform.
Scoateți pe o foaie de pergament presărată cu zahăr tos, eliminați hărtia pe care s-a copt (plus eventualele arsuri), rulați și lăsați să se răcească.
Pentru crema de ciocolată și cafea, dați în clocot smântâna și cafeaua, turnați compoziția peste ciocolată și amestecați până se topește bine.
Pentru crema albă, înmuiați gelatina în apă rece, scurgeți-i și topiți-o în lichiorul cald. Bateți mascarponele cu laptele concentrat și transformați smântâna în frișcă, adăugând, spre final, și lichiorul gelatinos. Amestecați cele două compoziții și puneți totul la frigider, să să întărească un pic (dar nu prea mult, că urmează o tartinare).
Întindeți o folie de aluminiu alimentar, desfaceți pe ea aluatul răcit, ungeți-l cu crema albă, adăugați și crema de cafea/ciocolată, rulați din nou, cu ajutorul foliei, și strângeți totul bine.
Rulada noastră trebuie să stea la frigider minimum o oră înainte de servire. Înainte de o tăia, presărați-o cu zahăr pudră.
Cât despre vin, n-am idee, e sfârșitul mesei, parcă mai bine ar merge un coniac la rulada asta. Sau o cremă de whisky pentru doamne.
o combinatie interesanta si, presupun, gustoasa. o mica intrebare despre “aprovizionare”:unde gasiti lapte condensat? eu caut de mult timp pentru a il folosi la prajituri, dar nu mai gasesc.am gasit acum vreo 2 ani intr-un supermarket cu nume nemtesc, dar a disparut de pe raft(probabil am fost singurul cumparator). cu consideratiune pentru multitudinea retetelor pe care le oferiti…
o combinatie interesanta si, presupun, gustoasa. o mica intrebare despre “aprovizionare”:unde gasiti lapte condensat? eu caut de mult timp pentru a il folosi la prajituri, dar nu mai gasesc.am gasit acum vreo 2 ani intr-un supermarket cu nume nemtesc, dar a disparut de pe raft(probabil am fost singurul cumparator). cu consideratiune pentru multitudinea retetelor pe care le oferiti…
Cred că de la același nemțesc am luat o cutie și o țineam prin casă. Chiar nu m-am mai uitat după lapte condensat, dacă-l mai văd, anunț tot aici 🙂