Voinicica (Eruca sativa), mai cunoscută supermarketurilor sub numele italian de rucola, este o plantă mediteraneană anuală din familia Brassicaceae (Cruciferae), din care mai fac parte, de pildă, varza, napul, muștarul, hreanul, cresonul etc.
Cel mai des sunt folosite frunzele (recoltate, de preferință, înaintea înfloririi), care sunt foarte parfumate, cu o aromă picantă, asemănătoare cu a muștarului.
Utilizarea ei cea mai frecventă este la salatele de primăvară (de altfel este o componentă obligatorie a amestecului franțuzesc de frunze denumit mesclun), dar mai este folosită și pentru pizza, paste, anumite sortimente de pesto, supe și mâncăruri cu sos. În Egipt este folosită la un fel de mâncărică de bob, iar în Italia se face din rucola, în insula Ischia, un lichior digestiv, numit rucolino.
Din punct de vedere medicinal, în afară de alte beneficii (fibre, vitamine, fier, potasiu și un conținut extrem de mic de calorii) voinicica este recunoscută, încă din antichitate, ca fiind un afrodiziac natural.
De precizat că, mai ales în zona germană, dar nu numai, tot sub numele de rucola mai sunt cunoscute și alte două plante înrudite, Diplotaxis tenuifolia și Diplotaxis muralis.
În alte limbi: roquette (fr.), rocket (eng.), rucola (it.), rúcula (sp.).
La noi, la Canada, i se spune arugula. La inceput, m-am dus in 7-8 magazine intreband de rucola si n-am primit decat priviri uimite. Plus recomandarea pentru srugula, dar eu nu si nu, vroiam rucola. Intr-un final, am cumparat arugula si-am vazut ca era acelasi lucru.
De multa vreme ma intrebam daca exista si se foloseste iarba asta pe la noi. Eu am descoperit-o la francezi (“roquette”) si imi pare extraordinar de buna. Totusi, eu n-as zice ca are aroma de mustar, mie imi evoca gustul de nuci. Ma rog, chestie de gust.
De existat, rucola există cam în orice supermarket, ba chiar și la aprozarul meu din colț am găsit-o. Cât despre utilizare, nu pot să zic decât că acum vreo 15-20 ani nu prea auzise nimeni de oregano, d-apoi să-l mai și folosească. Iar azi… 🙂
La noi, la Canada, i se spune arugula. La inceput, m-am dus in 7-8 magazine intreband de rucola si n-am primit decat priviri uimite. Plus recomandarea pentru srugula, dar eu nu si nu, vroiam rucola. Intr-un final, am cumparat arugula si-am vazut ca era acelasi lucru.
De multa vreme ma intrebam daca exista si se foloseste iarba asta pe la noi. Eu am descoperit-o la francezi (“roquette”) si imi pare extraordinar de buna. Totusi, eu n-as zice ca are aroma de mustar, mie imi evoca gustul de nuci. Ma rog, chestie de gust.
De existat, rucola există cam în orice supermarket, ba chiar și la aprozarul meu din colț am găsit-o. Cât despre utilizare, nu pot să zic decât că acum vreo 15-20 ani nu prea auzise nimeni de oregano, d-apoi să-l mai și folosească. Iar azi… 🙂
La noi in Turcia se cheama roka,il gasim peste tot