Românii și vinul: cât producem și cât bem?
Dacă mai țineți minte, zilele trecute a apărut o știre care ne informa că recordul consumului de vin pe cap de locuitor este deținut de Vatican (în jur de 70 de litri, pentru perioada luată în calcul). Și s-au dat explicații absolut hazlii, de genul „pe lângă faptul că locuitorii consumă vin în ceremonii religioase, băutorii din Vatican sunt bărbați, mai în vârstă, educați și mănâncă în grupuri mari – factori care contribuie la creșterea cantității de vin consumate”. Nu prea s-a gândit nimeni la turiști (și chiar la locuitorii Romei), deși aceeași știre dădea o indicație extrem de utilă: în Vatican există un singur supermarket care vinde vin aproape fără taxe. În fine…
Trecând însă peste metehnele mass-mediei contemporane, naționale și mondiale, trebuie precizat că știrea cu pricina își avea punctul de pornire în niște statistici realizate și date publicității recent de Wine Institute. Care statistici își propun să prezinte un tablou complet al vinului pe plan mondial: suprafețe plantate cu viță de vie, producție, consum global și pe cap de locuitor.
România deține 2,7% din suprafața totală plantată cu viță de vie din lume
Plantațiile de viță de vie în România ocupau, în 2011, aproximativ 204.000 de ha, în creștere cu 9,1% față de 2008 (187.000 ha). Acest total plasează țara noastră pe locul 10 în clasamentul mondial, după Spania, Franța, Italia, China, Turcia, Statele Unite, Iran și Argentina.
În urma noastră, până la locul 20, se situează, în ordine, Chile, Australia, Moldova, Uzbekistan, Africa de Sud, Grecia, Germania, Brazilia, India și Algeria.
Dintre vecini, Bulgaria e pe 21, Ucraina pe 23, Ungaria pe 24 iar Serbia pe 26.
Și, dacă v-a surprins clasarea Turciei sau a Iranului înaintea noastră, să facem repede precizarea că este vorba despre suprafața totală plantată cu viță de vie, indiferent dacă scopul final îl reprezintă vinul, sucurile, stafidele ori strugurii de masă.
Producția de vin – în scădere cu 11% în intervalul 2008 – 2011
În ciuda creșterii suprafețelor plantate cu viță de vie, în același interval de timp s-a înregistrat o scădere a producției de vin (dar e, firește, mai mult vina naturii). După doi ani buni, 2008 (528.880.000 litri) și 2009 (536.920.000 l.), a urmat catastrofalul an 2010 (328.700.000 l.), urmat de o redresare parțială în 2011 (470.800.000 l.). Un volum cu care ne-am plasat pe locul 13 mondial, după Franța, Italia, Spania, SUA, Argentina, Australia, Chile, Africa de Sud, Germania, Portugalia, Rusia și China.
După noi, până la locul 20, urmează Moldova, Brazilia, Austria, Grecia, Ungaria, Noua Zeelandă și Ucraina. Bulgaria e pe 21, Croația pe 22, Elveția pe 23, Georgia pe 26, Slovenia pe 27.
Consumul de vin în România – total și pe cap de locuitor
Cum spuneam și la început, statisticile Wine Institute plasează Vaticanul pe primul loc în ceea ce privește consumul de vin pe cap de locuitor. Mai mult decât atât, realizatorii, deosebit de scrupuloși, au inclus în clasament și Andora, Luxemburg, Insulele Norfolk, St. Pierre&Miquelon, Insulele Cayman ori Insulele Falkland, toate plasate înaintea noastră (și a altora).
Dacă însă eliminăm balastul (să-i zicem) turistic, obținem un clasament ceva mai aproape de realitate (probabil), în care România se află pe locul 13, devansată de Franța, Slovenia, Portugalia, Elveția, Italia, Danemarca, Uruguay, Croația, Austria, Belgia, Ungaria și Grecia.
De ce am zis „probabil”? Pentru că în raportul Organizației Mondiale a Sănătății (Global Status Report on Alcohol and Health 2011), România ocupa locul 32-33, la egalitate cu Cehia (mai multe detalii, aici). Să fi inclus studiul Wine Institute și vinul nefiscalizat care se bea la noi? Imposibil de spus.
Oricum, să precizăm cifrele oferite de document pentru România: 25,36 litri în 2008, 24,73 l. în 2009, 15,71 l. în 2010, 25,42 l. în 2011.
Aceeași curbă de evoluție o remarcăm, firește, și în ceea ce privește consumul total: 554.171.000 litri în 2008, 540.400.000 l. în 2009, 343.240.000 l. în 2010 și 555.400.000 l. în 2011.
În loc de concluzii
Desigur, am putea fi tentați să realizăm un calcul al diferenței dintre vinul băut și cel produs în România, în speranța de a afla diferența dintre importuri și exporturi. Iar dacă chiar și facem acest calcul, obținem 25.291.000 litri în 2008, -3.480.000 l. în 2009, 14.540.000 l. în 2010 și 84.600.000 l. în 2011.
Dar aceste rezultatele sunt, evident, înșelătoare. Pentru că recolta de excepție a anului 2009 ar fi trebuit să se reflecte într-un consum pe măsură în 2010. La fel, ar trebui să deducem că, în 2011, s-a băut aproape 50% vin din import. Ceea ce e cam greu de crezut. Iar în lipsa oricăror informații care să explice rezultatele finale, e absolut riscant să tragem vreo concluzie
Drept pentru care, nu pot decât să vă recomand, ca de obicei, o maximă precauție în evaluarea informațiilor statistice, din orice domeniu ar proveni ele. Și să vă (re)amintesc o butadă care circula înainte de 1989 (dar care, firește, e valabilă deseori și azi): minciuna e de 4 feluri – involuntară, nevinovată, sfruntată și statistică. 🙂
