Retailerii din România sunt netransparenți și ignoră producătorii locali
Doar un sfert dintre legumele și fructele și numai jumătate din produsele lactate comercializate în cele mai mari magazine din România provin din țară, a declarat, luni, Magor Csibi, director World Wide Fund for Nature (WWF) România, la lansarea studiului Retailer Scorecard.
„Poziția de dominație a lanțurilor de magazine devine din ce în ce mai mare, mergând spre o posibilă situație de monopol, iar în acest context este inevitabil să ne întrebăm în ce măsură aceste companii își asumă, dincolo de asigurarea profitului, și un rol social. De alegerile și opțiunile acestor retaileri depind mii de producători locali, comunități și industrii”, a spus cu acest prilej Magor Csibi.
Concluziile raportului privind performanța de mediu pe piața de retail FMGC (Fast Mover Consumer Goods) indică faptul că retailerii din România sunt netransparenți, ignoră producătorii locali, preocuparea lor față de mediu nu se regăsește în practicile din interiorul pieței și credibilitatea răspunsurilor oferite este serios pusă la îndoială de realitatea de pe rafturi.
„Educația ecologică și cea nutrițională nu sunt suficiente pentru a responsabiliza lanțurile de magazine din România. Este nevoie și de promovarea unei legislații care să sprijine producătorii autohtoni pentru a ajunge cu produsele la raft. Aceleași lanțuri de magazine au, la Bruxelles, rafturi speciale pentru produselele ecologice din producția proprie. Este o problemă de piață, dar și de legilație”, a spus Daciana Sârbu, membru al Comisiei de Mediu, Sănătate publică și Siguranță alimentară din Parlamentul European.
Conform punctajului acordat de reprezentanții WWF, niciun retailer dintre cei 10 analizați în cadrul cercetării WWF nu a reușit să obțină 50% din scorul maxim.
Procentul cel mai mare din scorul total fost obținut de Mega Image (42.92%), urmat de Billa (39,11%), Lidl (33,63%), Kaufland (28,18%), Auchan (17,26%), Carrefour (17,17%), Cora (15,38%), Real (13,89%), Profi (10,54%) și Penny Market (8,57%).
Cea mai verde categorie de produse comercializată de retail-eri din producția autohtonă este cea de ouă – 99%. Conform studiului WWF laptele (67%) obține un punctaj mediu, în timp ce fructele și legumele (26,85%), peștele, detergenții și produsele din hârtie primesc cartonaș roșu.
Nicio companie din „Top 10 Retaileri” nu comercializează fructe sau legume românești provenite din agricultură ecologică, arată realizatorii studiul Retailer Scorecard. Doar trei dintre cei 10 retaileri comercializează pește înghețat sau conserve de pește certificat MSC (Marine Stewardship Council) și doar doi retaileri din 10 au pe rafturi detergenți de rufe certificați ecologic.
„La nivelul UE, schimburile europene se negociază, în mare măsură, politic. Îmi iei cafea, îți iau brânză, de exemplu. Am reușit, totuși, să stopăm unele importuri care puteau avea un impact negativ asupra populației, precum carnea de la animale clonate din SUA. Dar, în final, totul se rezumă la cât câștigă fiecare”, a spus Daciana Sârbu.
Studiul Retailer Scorecard urmărește performanța retailerilor în șase sectoare cheie de business cu impact asupra mediului și societății – pește, produse lactate, legume și fructe, produse din hârtie, detergenți și politici de mediu. Cele două instrumente de cercetare utilizate au fost fișa de observație, completată de reprezentanții WWF-România în magazine, și chestionarul aplicat companiilor, scorul total fiind egal cu suma scorurilor obținute prin fiecare metodă. Raportul este rezultatul unei cercetări derulate de WWF în perioada 18 aprilie – 18 mai. (Agerpres)
Mai e un aspect foaarte important trecut (zic eu inadins) cu vederea de studiu. O zic abrupt asa: spaga legala. Adica pe foarte scurt din spatele cortinei: vrei un produs la raft? Taxa de produs nou de mii de euro, taxa de listare, taxa de unde e produsul la raft, taxa de … taxa de (cei care lucreaza cu supermarketurile, care sunt clienti dedicati, tocmai din cauza costurilor aberante, stie). Ori nenea cu reclama la TV la nu conteaza ce, isi permite sa scoata lunar mii si mii de euro din buget. Nenea care ia rosia din sera sau de pe gard, ma iertati, canci.
Amu asta nu se poate scrie in rapoarte, uite ca am uitat sumele exacte de cand am lucrat la anume multinationale si aveam facturile pe mana, dar sumele sunt fabuloase.
Ei bine, puteti completa linistit articolul ca informatia e 100% sigura, nu barfe.
Semnat: ex-asistent de “general manager” (ca asa se zice acum, de fapt era mai fabuloasa denumirea, dar ma umfla rasul)
Sanatate!
Sigur că da, însă șpaga, mai mult sau mai puțin oficială, nu putea să reiasă din instrumentele folosite (cred că de-aia le-au și precizat) 🙂
corect, asta am scris si eu la mine pe parcea, era culmea sa o precizeze. oricum, procentele cred ca sunt reale sau pe aproape.
sanatate!