Pui prăjit în crustă de muștar
Rețeta de pui prăjit în crustă de muștar de mai jos este, dacă vreți, un exercițiu pe tema „cât de bine frăgezește muștarul carnea și ce gust plăcut îi dă“. Mâncarea se face repede, în tigaie (aduce a pui pané, da’ nu-i chiar același lucru), mai enervante sunt doar intervalele de timp în care carnea trebuie să stea la frigider, să se fixeze bine panajul, dar găsiți dumneavoastră ce să faceți în timpul asta.
Așadar, pentru patru persoane avem nevoie de
1 pui de circa 1,2 kg (dar puteți să folosiți numai pulpe, sau numai piept),
2 linguri de muștar rustic (din acela cu boabele întregi prin el),
2 linguri de muștar de Dijon (muștarul clasic, cu pasta galbenă, omogenă și netedă),
2 gălbenușuri,
2 linguri de smântână,
150 g pesmet,
1/2 lingură de pătrunjel tocat,
făină,
ulei,
sare și piper.
Într-un castron amestecați bine cele 2 tipuri de muștar, gălbenușurile, smântâna și pătrunjelul. Tăiați puiul în bucăți, sărați, piperați, treceți-l prin făină și băgați-l în castronul cu compoziția de muștar. Tăvăliți-l bine (astfel încât bucățile să fie acoperite uniform) și puneți totul la frigider, unde trebuie să stea 1 ora.
Scoateți puiul din castron, presărați-l cu pesmet și lăsați-l alte 30 de minute tot la frigider.
Turnați în tigaie un strat de circa 2,5 cm de ulei și încălziți-l. Când s-a încins, puneți bucățile de pui să se frigă la foc mic, circa 15-20 de minute, întorcându-le des, până când se formează o crustă aurie și crocantă. Odată obținut scopul, lăsați puțin la scurs pe hârtie absorbantă.
Totul e să nu uitați să puneți bucățile de pui la prăjit pe rând, așteptând să se încingă iar uleiul, fiindcă dacă temperatura lui scade brusc, carnea se îmbibă cu grăsime și nu mai e nici la fel de bună, nici la fel de sănătoasă. Și, dacă tot am ajuns la secrete, nu cred că mai e cazul să precizez că, pentru această rețetă, calitatea muștarului e determinantă, nu-i așa?
Serviți imediat, cu ce garnituri și salate vreți dumneavoastră prin preajmă. Dacă turnați în pahare și o Fetească Regală, nu vă mai trebuie nimic altceva.
Oare cum ar iesi fara pacatosul de ulei pentru prajit, doar pe gril?
Habar n-am, presupun ca n-are cum sa fie foarte rau. Dar n-as numi uleiul “pacatos”. Daca e bine incins, in cantitate suficienta (ca sa nu-i scada temperatura prea tare cand punem marfa in tigaie) atunci se formeaza cvasi-instantaneu o crusta protectoare care nu permite mancarii sa se imbibe cu ulei. Da, poate parea paradoxal, dar prajirea in baie de ulei e mai sanatoasa decat cea in ulei putin. Daca mai trimitem produsul la final pe servetele sau hartie absorbanta, chiar ca nu-s probleme.