Pui cu sos de rodie și nuci
Eee, păi dacă tot a sosit și vremea rodiilor, m-am gândit că n-ar strica să va ofer și o modalitate de a le utiliza și în bucătărie. Adică, mai pe românește, direct în cratiță. Nu vă trebuie mare lucru, dar veți obține o mâncare de mare efect, pe care o puteți pune pe orice masă, oricât de simandicoasă (dar e și o friptura de zi normală, fiind ea și destul de simplă și ieftină, nu numai foarte gustoasă, iar soțul vă va iubi triplu după ce o va mânca, pe cuvântul meu).
În consecință:
1 pui tăiat bucăți,
3 linguri de ulei (de măsline și extravirgin, dacă se poate),
200 g miez de nucă,
3-4 rodii,
2 lămâi,
1 lingură de zahăr,
sare și piper.
Ca să scoateți sucul din rodii, tăiați-le la jumătate, stoarceți-le ca pe portocale și filtrați (dar trebuie să păstrați și 2-3 linguri de bobite, pentru prezentarea finală). Tocați ceapa (nu foarte mărunt) și zdrobiți miezul de nucă, fără a-l transforma în pulbere.
Într-o cratiță cu fundul gros rumeniți repede bucățile de pui, în ulei, firește, puneți-le pe hârtie absorbanta și țineți-le, după aia, la cald.
În același ulei auriți ceapa, adăugați miezul de nucă, micșorați focul și căliți vreo doua minute, amestecând des. Stoarceți lămâile și turnați zeama peste nuci, împreună cu sucul de rodie, zahărul, cam 150 ml de apă, sarea și piperul.
Dați în clocot, puneți înapoi bucățile de pui și lăsați totul să fiarbă 1 oră (dacă trebuie, mai turnați puțină apă).
Verificați mâncarea de sare și piper, adăugați bobițele de rodie păstrate și serviți puiul cald, cu o garnitură de orez (dar merge și piureul de cartofi, la o adică).
Vinul? Alb, ușor, sec și complex, desigur. După gustul meu, nebunul de Pinot Gris ar fi alegerea optimă, dar nu singura posibilă.
