Probabil ne vor inunda BFL-urile…
Dacă nu-l cunoașteți pe inginerul Traian Petrea, atunci aflați că este, pe de o parte, inspector de specialitate la Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) și, pe de altă parte, membru al Asociației Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). Însă, recunosc, am apelat mai curând la prima lui calitate pentru o scurtă discuţie despre ce înseamnă, din punct de vedere legal, vinurile cu Denumire de Origine Controlată (DOC), în primul rând, dar și cele cu Indicaţie Geografică (IG). Dar, vrând-nevrând, discuţia a alunecat până la urmă spre pacostea numită Băuturi Fermentate Liniștit (BFL). Pentru că, în caz că n-ați aflat, Guvernul a redus recent acciza la aceste pseudo-vinuri de la 100 euro/hl. la 25 euro/hl.
DOC-ul nu-i neapărat mai bun
Zice lumea că, dacă vinul are DOC pe el, ăsta-i un semn clar de calitate. E-adevărat?
Obligatoriu.
De ce?
Păi și la mine la țară, unde m-am născut, dacă vreau să iau un vin de la nea Vasile sau nea Ion, c-așa mi-a zis tata, „vezi că nea Vasile are vinul bun”, asta înseamnă deja o origine, o calitate, nu?
Corect, dar întrebam strict de inscripționarea acronimului DOC pe sticlă. Asta nu-nseamnă că s-a respectat un caiet de sarcini și nimic mai mult?
Ba da. Dar caietul de sarcini este făcut de asociația de producători din zonă, sau de cel mai important producător de struguri și de vin din regiune. El singur își impune normele de calitate, iar eu, prin funcția pe care o am, sunt obligat să veghez la respectarea lor.
Cu excepția Drăgășanilor, mai există vreo altă asociație de producători demnă de numele ăsta?
Da, de pildă la Cotnari, ca să rămân în zona noastră. Există o asociație ai cărei membri au împreună cam 1.800 de hectare.
Trebuie cumva cumpărătorul să creadă că DOC-ul este mai bun decât IG-ul?
Nu. Cel puțin la ora actuală, pe piața românească, nu. Pentru că interesul comercial a putut dicta, până la un punct. Atâta timp cât vinul cu IG a putut fi vândut pe responsabilitatea producătorului, neexistând un control, era o problemă. Mai nou, de vreo jumătate de an încoace, atât vinul cu IG, cât și cel cu DOC, sunt sub tutela noastră, a ONVPV.
Ce-nseamnă sub tutelă?
Adică trebuie să verificăm totul, începând de la vie, de la struguri. Există un registru național (Registrul Plantațiilor Viticole – RPV), și fiecare parceluță în parte are Cod Numeric Personal al Parcelei Viticole (CNPV)…
…deci fiecare struguraș trebuie să fie înregistrat în acel registru…
Da. Este un document de lucru intern, realizat după model spaniol. Fiecare parcelă trebuie verificată de inspectori din momentul dezmuguritului și până la recoltare și vinificare. După care, prin februarie-martie se iau în evidență vinurile apte de a fi vândute ca DOC sau IG, de către o comisie formată din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), iar la momentul punerii în vânzare se certifică lotul respectiv. Adică fiecare sticlă de vin care apare pe piață trebuie să aibă un număr de lot, care constituie indicație obligatorie la etichetare. Nu neapărat data îmbutelierii, pentru că aceasta poate fi verificată după numărul de lot.
Păi vine obligatoriu și întrebarea mea mirată. O grămadă de treabă pentru atât de puțini oameni? Pentru că, din câte știu, pentru zona de centru şi nord a Moldovei sunteți doar doi inspectori.
Suntem subdimensionați. Ca să revin la ideea dinainte, la modelul spaniol, ei au, după știința mea, un inspector la 50 de vagoane de vin existent în cramă. După 2009, când s-a făcut o reorganizare, noi am rămas doar doi. Și bugetari, pe deasupra…
Și merge?
Vrând-nevrând, ne asumăm răspunderea. Mergem, vedem plantațiile, vedem vinurile… Obligatoriu, la punerea vinurilor în consum trebuie făcută verificarea analitică și organoleptică.
Și singurul ajutor, doar la degustare, prin ADAR…
Atât.
Of, înapoi la vinurile noastre: dacă un producător are DOC, poate automat să bage un preț mai mare pe sticlă sau nu?
E problema lui personală de marketing. Poate că are un vin de masă care se bucură de mare succes și vrea să bage acolo preț triplu.
Tot la voi ajunge și vinul ăsta?
Vinurile de masă nu. Intră în sarcina Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV).
Ieri BFL, azi bere cu aromă de soc…
De la vinuri de masă, vreau, nu vreau, ajung la Băuturile Fermentate Liniștit (BFL)…
Nu mai zi, la BFL-uri este buba, noi putem verifica doar vinul introdus, dacă e introdus, în procesul de fabricație. În rest, că or fi arome, că or fi…
Pentru că întrebarea mea era de fapt asta: cam cum vedeți voi, ca oameni din sistem, faptul că acciza la BFL-uri a fost recent, și cam pe șest, diminuată de la 100 euro/hl la 25 euro/hl? Ce-o să se-ntâmple?
Ca părere strict personală, cred că o să ne inunde BFL-urile
Dac-am înțeles bine, oricine poate să facă BFL-uri, fără să-l verifice nimeni…
Respectând normele legale, da. Și sunt norme europene…
Bun, atunci vreau un pronostic strict personal: piața vinului cum o să reacționeze?
În scădere.
Adică vinurile care sunt la prețuri mici nu vor putea face față
Consumatorul avizat va merge pe vinurile-vinuri, din struguri, ceilalți, datorită prețului, vor prefera BFL-urile. Și că tot veni vorba, era pe vremuri un BFL care se chema Hangița. N-am nimic cu producătorul, în fond îl făcea conform legii. Ei, acum a făcut bere Hangița, cu aromă de soc. Da-i același produs, numai că nu se mai cheamă la fel. Nu mai e băutură fermentată liniștit, e bere.
Interviu preluat din numărul 2 al revistei „Somelierul”, în curs de apariție
S-ar putea să vă intereseze și:
- ADAR, BFL, ONVPV, Traian Petrea, vin
