• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Poveștile medievale ale Cotnarilor

Dec 17, 2012 costachel Legendele vinurilor românești, Mozaic 2


Povestile medievale ale Cotnarilor

Că în această zonă a Moldovei s-a băut vin încă din cele mai vechi timpuri, desigur că știm deja din rezultatele săpăturilor arheologice, prin prezența cupelor aparținând culturilor Cucuteni, Cătălina și Băiceni. Cât despre prima atestare documentară a podgoriei Cotnari, ea datează din 5 octombrie 1448, când Petru Voievod (cunoscut ca Petru al II-lea), ajuns la Mănăstirea din Poiană, îi dăruiește un obroc anual „de șase buți de vin din deseatina noastră, șase de la Hârlău sau de la Cotnari sau iarăși din orice altă parte”.

Dar mărturii scrise despre viile și vinurile din zona Hârlăului avem încă de la Petru Mușat, din 1384, când aflăm despre Curtea Domnească de aici, unde locuia Doamna Margareta (Mușata), mama lui Petru și a lui Roman I Mușat.

Desigur însă că, de departe, cea mai generoasă prezentare a vinurilor de Cotnari din Moldova medievală o găsim la Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae:

„Cel mai nobil vin se face la Cotnari, care este un târg din ținutul Hârlăului. Străinilor le este necunoscut căci, fiind transportat fără grija cuvenită, fie pe mare, fie pe uscat, el își pierde puterea, dar eu aș îndrăzni să afirm că este cel mai de soi și mai nobil decât toate vinurile din Europa, socotind printre ele chiar și pe cel de Tokai. Într-adevăr, dacă este păstrat într-un beci adânc de piatră, așa cum se face la noi, în al patrulea an capătă atâta tărie încât ia foc ca rachiul ars. Omul cel mai rezistent la vin de-abia poate duce la trei pahare de vin și se cufundă pe loc într-o beție pe care n-o însoțesc niciun fel de dureri de cap. Vinul are o culoare ciudată, nemaiîntâlnită la alte vinuri, anume verzuie și cu cât este mai vechi, cu atât este mai verzui.”

Și tot de la Dimitrie Cantemir mai aflăm că „porțile Cotnarilor” se aflau sub oblăduirea directă a Marelui Paharnic, cel care, printre alte atribuții, o avea și pe aceea de a da învoirea pentru începutul culesului viilor din Moldova („după datină, o dă pe 14 a lui septembrie”).

Afirmația tranșantă a domnitorului-cărturar („cel mai de soi și mai nobil decât toate vinurile din Europa”) e impresionantă. Și e confirmată întrucâtva de o altă mărturie documentară, semnalată, printre alții, de I.C. Teodorescu: „pe o carte de vinuri de la Veneția, datând din secolul al XV–lea, Grasa de Cotnari se afla în frunte, marcată cu prețul cel mai ridicat al produselor comercializate pe atunci”.

Evident, este practic imposibil să ne dăm exact seama cum era medievalul vin de Cotnari. Cert este însă faptul că deosebita calitate a vinurilor de aici a determinat un însemnat avânt economic și cultural al zonei. De Cotnari, considerat de unii ca fiind a treia localitate, ca importanță, din Moldova acelei perioade (după Suceava și Bacău), se leagă inclusiv începuturile învățământului superior din Moldova (Schola Latina, înființată în 1562-1563 de Despot Vodă, și școala de gramatică de pe vremea lui Petru Șchiopul, menționată în 1599 de episcopul Bernardin Quirini). Iar în 1646, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopole, scria că în acest „oraș celebru nu numai domnitorul, dar și toți fruntașii Moldovei, ba încă și mulți din Polonia își cumpără vii și le locuiesc”.

Au venit însă fanarioții, desele războaiele ruso-turce, și Cotnariul, ca localitate, a decăzut treptat. Vinurile au rămas, dar despre ele mai avem destule ocazii să vorbim.

Text apărut inițial, într-o variantă prea puțin modificată, pe iasi.provino.ro

S-ar putea să vă intereseze și:

Dr. ing. Valentin Muraru: Bun ca tot ce este rar… Alte medalii pentru Cotnari, sau Bruxelles-ul care nu-i Bruxelles Pastorel CotnariCe spunea, de fapt, Păstorel despre Cotnari Vinalies InternationalesVinurile românești s-au întors cu 11 medalii de la Vinalies Internationales

  • Cotnari, vin

2 thoughts on “Poveștile medievale ale Cotnarilor”

  1. Gaby.B 18/12/2012 at 10:50

    Comparativ cu alte vinuri, de departe vinul de Cotnari este cel mai bun, parerea mea.

    Reply ↓
    1. Neagu 21/12/2012 at 12:47

      Cel mai renumit vin, Grasa de Cotnari, merge la orice, gustul sau dulce te duce … sa mai desfaci o sticla, mai ales cu prieteni

      Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Iulian Budală on Roquefort
  • Otilia on Vinete marinate libaneze
  • Vio on Vinete coapte la borcan
  • costachel on Urzicile lui Păstorel
  • OPREA DORINA on Urzicile lui Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved