• Băuturi
    • Cocktailuri
    • Distilate
    • Lichioruri
    • Vinuri
  • Dicționare
    • Dicționar de băuturi
    • Dicționar de condimente
    • Dicționar de legume
    • Dicționar de sosuri
    • Dicționar de verdețuri
    • Dicționar de brânzeturi
    • Dicționar de termeni culinari
  • Rețete
    • Conserve și murături
      • Rețete de zacuscă
      • Rețete de murături în saramură
      • Rețete de murături în oțet
    • Rețete celebre
    • Rețete cu carne de iepure
    • Rețete cu carne de miel
      • Fripturi de miel
    • Rețete cu carne de oaie sau berbec
    • Rețete cu carne de pasăre
    • Rețete cu carne de porc
    • Retete cu carne de vită
    • Rețete cu ciuperci
      • Mâncăruri cu trufe
    • Rețete cu legume
      • Mâncăruri cu cartofi
      • Mâncăruri cu dovlecei
      • Mâncăruri cu vinete
      • Mâncăruri cu conopidă
      • Mâncăruri cu praz
      • Mâncăruri cu varză
      • Mâncaruri cu brocoli
      • Mâncăruri cu sfeclă roșie
    • Rețete cu orez
      • Rizoto
      • Pilaf
    • Rețete cu ouă
    • Rețete cu pește
      • Rețete cu somon
    • Rețete de aluaturi
    • Rețete de aperitive
    • Rețete de borșuri
    • Rețete de ciorbe
    • Rețete de dulciuri
      • Înghețate
      • Tiramisu
    • Rețete de garnituri
    • Rețete de la cititori
    • Rețete de paste
      • Paste cu carne
      • Paste la cuptor
      • Paste cu legume
      • Paste cu pește
      • Paste cu lactate
      • Paste cu ciuperci
    • Rețete de pizza
    • Rețete de plăcinte
    • Rețete de post
    • Rețete de salate
      • Salate de cartofi
      • Salate de pui
      • Salate de pește
      • Salate de orez
      • Salate de varză
      • Salate calde
    • Rețete de supe
      • Supe de roșii
    • Rețete de tarte sărate
    • Rețete de tocături
    • Rețete de vânat
    • Rețete tradiționale românești
    • Rețetele lui Păstorel
    • Sfaturi, trucuri și tertipuri
    • Sosuri calde
    • Sosuri reci
    • Rețete lacto-vegetariene
    • Rețete de preparate din carne
      • Rețete de cârnați
      • Rețete de salam
      • Rețete de cărnuri afumate
      • Rețete de pate de casă
    • Rețete de fripturi
      • Fripturi la grătar
      • Fripturi la cuptor
      • Fripturi la tigaie
      • Frigarui
    • Rețete ovo-lacto-vegetariene
  • Mozaic
    • Dosare
    • Comunicate de presă
    • De-ale gurii din bătrâni
    • Editoriale
    • Nutritie
    • Poveștile rețetelor celebre
    • Prezentări
    • Publicitate
    • Reportaje
    • Rețete de vedete
    • Scurte
    • Eveniment
    • Tradiții românești
    • Legendele vinurilor românești
    • Mapamond
    • Concurs
    • Băuturile vedetelor
    • Arta și gastronomie
    • Fițe peste fițe
    • Topuri
  • Interviuri
  • Știri

Poale-n brâu, de la Păstorel citire

Nov 26, 2010 costachel Rețete, Rețete de plăcinte, Rețete tradiționale românești, Rețetele lui Păstorel 4


Asta e, ca să vă prezint aceasta celebră plăcintă moldovenească, trebuie să recurg la un clasic, n-am încotro! După cum vă spuneam și la alivenci, Păstorel a apelat la pretextul literar al discuției cu „doua vechi prietene” pentru a prezenta cititorilor revistei Magazin, într-un singur articol (Alivenci și Poale-n brâu, p. 29-31 în ediția Gastronomicelor din 1973), cele mai faimoase copturi moldave. Pe prima am văzut-o, să trecem la ce-a de-a doua:

1/2 kg făină, 3 ouă, 200 gr unt, o lingură rasă de zahăr, sare, trei-patru sute gr lapte și chiar mai mult (cât suge aluatul), drojdie proaspătă de mărimea unei nuci.

Preparația

Topește drojdia într-un recipient în care torni o lingură-două de apă căldicică. O amesteci cu o lingura de făină și o linguriță de zahăr. O lași să crească 20 minute. Pui restul fainii într-un castron mai mare și torni la mijloc drojdia, laptele călduț, gălbenușurile, sarea și zaharul. Le amesteci bine și începi frământatul. După zece minute începi să torni, încet-încet, untul topit, călduț nu fierbinte, câte o lingură-două, frământând mereu, până se termină untul. Acoperi cu un șervet gros și lași să crească o oră și jumătate. Când a crescut aluatul, ungi o tava cu unt fierbinte, faci aluatul sul și-l tai bucăți de mărimea unei bile de biliard. Îl întinzi apoi cu melesteul (sucitorul), punând la mijloc brânză de oi grasă și frământată. La 1/2 kg brânză pui doua ouă întregi. Aduni pe urma marginile aluatului în același sens, ca niște falduri, strângându-le să fie lipite. Le mai lași 15-20 de minute la loc cald, să mai crească puțin. Pe urmă, ungi cu ou și coci, la foc potrivit, cam jumătate de oră.

În Moldova, plăcintele astea se servesc și ca gustare sau pretext pentru un pahar de vin, și la masă, ori la început (uneori și cu smântână pusa la îndemână) ori/și la sfârșit, presărate cu zahar pudră, eventual și cu miere alături (dar atunci brânza de oaie este uneori înlocuită, parțial, cu brânză de vaci, caz în care unii mai adaugă și puțin zahar în umplutură).

Cât despre vin, dacă sunt sărate, va merge cam orice alb sec sau chiar rose așijderea (nu-s pretențioase). Dacă însă devin desert, atunci și vinul se schimbă, de pildă într-o Tămâioasă (de la Știrbey, să zicem) sau Busuioacă (Basilescu, de-un paregzamplu)

S-ar putea să vă intereseze și:

Aluat de cozonac oparitAluat opărit pentru cozonaci (pască, poale-n brâu, rulade etc.) Ghiveci măcelăresc, de la Păstorel citire Urzici PastorelUrzicile lui Păstorel Cozonaci Baba ruseascaCozonacii lui Păstorel

  • aluat, branza, cuptor, oua, Pastorel, placinta, placinta cu branza

4 thoughts on “Poale-n brâu, de la Păstorel citire”

  1. aphextwinz 26/11/2010 at 12:05

    Iaca mai am o intrebare legata de vinuri ca mi-am cam prins urechile si din povestire mi-am amintit ca am uitat sa v-o adresez. Ca poale in brau nu voi face, asa ca sunt numai nitel pe langa, ati recomandat si un rose.

    Eu scriam rose, pe urma am vazut ca pe etichete scrie roze. Dupa care pe vinul de care va povesteam la puiul cu susan, scrie pe eticheta “mama” frantuzeasca “rose” si pe cea ed pe spate, a importatorului, cea in romana, “roze”.

    Sunt corecte ambele variante, numai una, e vreuna de preferat?

    Multam de rabdare si sanatate va doresc, am auzit ca in partea aia ninge si e nevoie de sanatate sa nu trecem la ceaiuri.

    Reply ↓
  2. Costachel 26/11/2010 at 12:12

    Corecte amandoua, dupa stiinta mea, rosé daca ne fandosim/frantuzim, roze mai romaneste (altminteri barbarism, fireste!). Am intalnit cetateni care-mi explicau ca in romana ar fi corect numai rose, pentru vinuri, dar atata vreme cat in aceeasi limba moldo-valaha la culoarea respectiva se spune roz, nu ros…

    Reply ↓
  3. aphextwinz 26/11/2010 at 13:26

    Am inteles sa traiti si va foarte multumesc, daac era una sau alta trebuia sa imi iau textele la corectat cum am facut in cazul aperitivelor, stiti dvs.

    Sanatate!

    Reply ↓

Comentarii Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Publicitate

Pe secțiuni

Pagini

  • Contact
  • Despre Costachel
  • La masa virtuală
  • Privacy Policy

Comentarii recente

  • Iulian Budală on Roquefort
  • Otilia on Vinete marinate libaneze
  • Vio on Vinete coapte la borcan
  • costachel on Urzicile lui Păstorel
  • OPREA DORINA on Urzicile lui Păstorel

Utile

Curs BNR
Preparate din pui
Retete culinare
Retete de prajituri

Publicitate

Publicitate

costachel.ro Web analytics

Copyright 2014 Costachel / All rights reserved