Pecorino
Pecorino este o brânză specifică Italiei meridionale și centrale. Se obține din lapte de oaie (pecora!) nedegresat și poate fi fresco, semi-stagionato sau stagionato. Este confundat uneori cu parmezanul, însă acesta din urmă este obținut din lapte de vacă.
Cele precizate mai sus au, desigur, un caracter destul de general, fiindcă există, firește, mai multe variante, fiecare cu secretele sale de preparare. Cea mai cunoscută este, probabil, Pecorino Romano (are și Denominazione di Origine Protetta – DOP, plus 70% din vânzările de Pecorino pe piața SUA), dar mai există și Sardo, Toscano, Siciliano, di Farindola, d’Abruzzo etc.
Câteva date tehnice, cât să vă faceți o impresie? Păi pentru Pecorino Romano sărarea este exclusiv manuală, formele folosite sunt de 25 de kg, maturarea durează cel puțin 5 luni (pentru varianta da tavola) și, respectiv, 8 (pentru cel care va fi dat prin răzătoare, da grattugia)
Din păcate, găsim destul de rar pecorino în magazine, importatorii ocolind această brânză de oaie a italienilor cu destulă perseverență. La rigoare, ținând cont că, de obicei, în rețete este recomandată varianta dură (dacă nu e precizat altfel), o puteți înlocui cu parmezan sau cu Grana Padano (mda, de parcă Grana Padano s-ar găsi pe toate drumurile…). Dacă chiar n-aveți încotro, căutați un cașcaval de oaie, gras și plin de gust. Sigur că nu-i tot aia, dar decât deloc…
Grana Padano se gaseste la MegaImage prin Bucuresti, daca nu ma insel. Si ultima oara a mers foarte bine cu Prince Mircea de la Vinarte si cu miez de nuca :). Cred ca si Pecorino ar fi mers la fel de bine.
Da, grana se gaseste cam peste tot. Si chiar foarte bun, DOP, nu scriu marca dar va pot spune pretul, este in jur de 200 de lei kila (plus, minus, in functie de magazin).
Pecorino nu am gasit insa decat la targurile de mancaruri, tot la superpret, fireste, dar in toamna am gasit chiar pecorino nero, superb.
Am mancat pecorino asortat (de la cel mai proaspat la cel negru care era cel mai vechi) nu mai stiu pe unde, parca in Florenta, la o crasma si mi l-au dat alaturi de mai multe tipuri de dulceturi si miere.
Care imi aminteste faptul (ciudat pentru mine, se pare ca nu si pentru altii) ca in Amsterdam la o degustare de branzeturi ni s-au oferit cele maturate alaturi de mustar dulce.
Eu ce fac acum, de unde imi iau pecorino nero? Ma uit la poze si imi trece, stiu 😀
Sanatate!
In gama Deluxe de la Lidl se gaseste un Parmigiano Reggiano foarte aromat, mai bun, dupa parerea mea, decat cel de la Zanetti. Este in jur de 100- 150 de lei kg si se gaseste si la bucata mica (200 gr) si la bucata mare (500 gr cred). Evident e ceva mai ieftin cel la bucata mare. Problema e ca nu il aduc mereu, la fel ca branza Roquefort sau Gouda. Aduc uneori si Pecorino.
Problema la Lidl e ca nu aduc mereu toate produsele. Adica daca gasesti ceva trebuie sa cumperi vreo’ 3-4 bucati sa te asiguri ca ai o perioada ca dupa aceea numai gasesti.
Lactitalia are Pecorino, doar ca vinde numai la magazinul de prezentare din Izvin