Spre deosebire de cozonac, care apare pe mesele românilor nu doar de Paști, ci și cu ocazia altor sărbători (Crăciunul, în primul rând), pasca se face exclusiv cu ocazia sărbătorilor legate de Înviere (inclusiv de Înălțare). Și, chiar dacă modernitatea a adus și alte genuri de aluat în discuție (cel fraged oferă o variantă deosebit de gustoasă, chiar dacă teribil de asemănătoare cu o tartă deloc religioasă), e bine să precizăm că, pentru a sublinia caracterul de bucurie al Învierii Domnului, aluatul trebuie să fie cu drojdie, și încă mai bogat decât cel simplu, de pâine. Adică de cozonac.
Pregătiți, așadar,
400 g aluat de cozonac (din cel care vă iese mai bine, prietenul ovidiucro ne-a oferit o bună versiune aici), 500 g brânză de vaci, cât mai proaspătă, 200 g zahăr (poate fi și mai mult, și mai puțin, dumneavoastră știți cât de dulce trebuie să fie pasca și cât e de proaspătă brânza), 3 ouă (plus încă unul, pentru uns), 50 g unt, 2 linguri de făină, 75 g stafide, 1/2 linguriță de sare, plus diverse arome, de obicei vanilie și coajă rasă de lămâie, dar puteți folosi și altele, dacă vă plac mai mult..
Încingeți mai întâi cuptorul, la foc mijlociu și puneți stafidele la înmuiat (preferabil în rom). Întindeți aluatul foaie (cam 1/2 cm) și așezați-l într-o tavă rotundă, unsă cu unt. Cu aluatul rămas faceți ce vreți: decor pentru margini, o cruce pentru pus deasupra etc.
Frecați bine brânza de vaci cu zahărul și untul. Adăugați ouăle (pe rând), făina, aromele și sarea. În fine, puneți stafidele înmuiate și turnați umplutura peste aluat.
Decorați pasca, după cum spuneam, cu aluatul rămas, ungeți cu ou și băgați tava la cuptor, unde trebuie să stea cam 30 de minute (sau până se rumenește frumos pasca).
Cât despre vin, de obicei urăsc Feteasca Albă vinificată dulce dar, pentru pasca asta, asta am să fac o excepție.