Într-un document publicat săptămâna trecută, Agenția Franceză pentru Siguranța Alimentară (Anses) ne recomandă să nu mâncăm mai mult de două porții de pește pe săptămână, pentru a echilibra nevoile noastre nutritive cu riscurile de contaminare cu mercur sau policlorobifenili (PCB).
Anses precizează că, din cele două porții recomandate, una ar trebui să fie neapărat pe bază de pește gras (somon, sardine, macrou, hering sau păstrăv afumat). În același timp, Agenția avertizează, cu referire directă la copii și femeile gravide, asupra consumului unor anumite specii care prezintă un risc mai ridicat de contaminare.
Solicitată, acum un an, de către autoritățile franceze, să facă o analiză a acestei probleme, Anses precizează că „studiază mai multe scenarii” ce țin cont, pe de o parte, de „efectele benefice asupra sănătății” aduse de acizii grași Omega 3 și, pe de altă parte, de nivelul de contaminare a peștilor cu dioxină, mercur și PCB, „a căror toxicitate este extrem de importantă în perioada perinatală”.
Poluarea mărilor și râurilor
Efectele pozitive ale acizilor grași Omega 3 au fost demonstrate, în ultimii ani, de numeroase studii științifice. Pe de altă parte însă nu trebuie uitată și masiva poluare a apelor cu numeroși agenți toxici, de la hidrocarburi până la metale grele. În conformitate cu un studiu publicat în ianuarie, defrișările masive ce au avut loc în întreaga lume au avut ca efect, printre altele, și deversarea în lacuri și râuri a 260 de tone de mercur (care erau înainte reținute în sol). Și, tot în ceea ce privește mercurul, cantitățile prezente în primii 100 de metri de la suprafața mărilor și oceanelor s-au dublat în ultimul secol.
Anses precizează că recomandările au încercat să asigure o „acoperire optimă” în ceea ce privește asigurarea consumului de nutrienți esențiali, concomitent cu limitarea riscului de contaminare. Dar, pentru un plus de siguranță, consumatorii sunt încurajați să „varieze speciile și locurile de aprovizionare, în cadrul unei alimentații diversificate”.
Consumul speciilor de apă dulce cunoscute ca fiind puternic bio-acumulatoare (țipar, mreană, crap, plătică, somn) se recomandă să fie limitat la cel mult 2 porții pe lună, consumatorul obișnuit, și maximum o dată la 2 luni pentru femeile la vârsta fertilă, însărcinate sau care alăptează, și copiii mai mici de trei ani, fetițele și adolescentele.
Tot pentru aceste ultime categorii de populație se recomandă și limitarea consumului pe pești răpitori (mihalț, biban, pălămidă, anghilă, grenadier, halibut, știucă, doradă, batoidea, ton), și chiar evitarea unor specii precum peștele-spadă, peștele-sabie și rechinul, „datorită riscurilor legate de mercur”.
Grijă mare la peștele crud!
În același timp, Anses a precizat că râurile, mările și oceanele sunt contaminate și cu microorganisme umane ori animale (care sunt, în cea mai mare parte, distruse la temperatură ridicată), așa că avertizează asupra consumului de pește crud sau preparat doar parțial. Iar aceeași recomandare este valabilă și în cazul fructelor de mare.
Pentru amatorii de sushi preparat acasă, Agenția recomandă o congelare prealabilă a peștelui, „timp de 7 zile, în scopul distrugerii paraziților ce ar putea fi prezenți”. În ceea ce privește fructele de mare, consumul lor trebuie evitat „dacă nu provin dintr-o zonă de creștere autorizată și controlată”.
Nu inteleg de ce congelare timp de x zile, odata congelat si ajuns la temperatura nu mai are nici o legatura cate zile sta. Abia terminasera americanii cu paranoia cu pestii, incep si francezii, drept e, cam tarzior.
Or avea francezii niște paraziți mai rezistenți, de-aia congelare x zile 🙂 Și nu, nu e paranoia, texte despre conținutul de mercur în peștii „sălbatici” tot citesc la ei de vreo 15-20 de ani. Mai curând cred că-i o reacție la pleiada de nutriționiști care tot recomandă diverse chestii fără să ia în considerare toate aspectele.
C mi-s “DRAGI” mie, uneori, capitalistii-àstia… D C NU vorbesc ei, francezii, d boala p care-o au ei, datorità consumului lor ridicat d vin rosu ? Qu’ils ferment leur (GRANDES)² gueules ! Et basta !
Nu inteleg de ce congelare timp de x zile, odata congelat si ajuns la temperatura nu mai are nici o legatura cate zile sta. Abia terminasera americanii cu paranoia cu pestii, incep si francezii, drept e, cam tarzior.
Or avea francezii niște paraziți mai rezistenți, de-aia congelare x zile 🙂 Și nu, nu e paranoia, texte despre conținutul de mercur în peștii „sălbatici” tot citesc la ei de vreo 15-20 de ani. Mai curând cred că-i o reacție la pleiada de nutriționiști care tot recomandă diverse chestii fără să ia în considerare toate aspectele.
C mi-s “DRAGI” mie, uneori, capitalistii-àstia… D C NU vorbesc ei, francezii, d boala p care-o au ei, datorità consumului lor ridicat d vin rosu ? Qu’ils ferment leur (GRANDES)² gueules ! Et basta !