Mic dicționar de modificări genetice, sau ce înseamnă, de fapt, OMG
Pentru că recentul scandal OMG a dat naștere la o grămadă de comentarii aiurea, făcute de cetățeni interesați sau doar neinformați, nu strică puțină ordine în termeni, pentru a putea înțelege exact despre ce-i vorba în cazul Organismelor Modificate Genetic (OMG). Mai ales că americanii (din motive care-i privesc personal) includ în definiția legală a OMG atât ingineria genetică, cât și selecția artificială. Ambele făcute de om, dar cât se poate de diferite în esența lor. Și cum destui ziariști par să nu agreeze decât sursele americane…
Selecție naturală
Mecanismul fundamental al evoluției speciilor de plante și de animale. Bazele înțelegerii teoretice a procesului au fost puse de Charles Darwin în Originea speciilor (apărută în 1859), titlul complet al lucrării fiind Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență.
Selecție artificială
Intervenția omului în procesul de selecție naturală, prin alegerea exemplarelor mai valoroase și folosirea lor pentru reproducere. S-a practicat empiric încă din cele mai vechi timpuri. A căpătat valențe noi după apariția lucrării lui Darwin, când studierea acestui domeniu a luat amploare. Au putut fi create astfel noi soiuri de plante și animale.
Inginerie genetică
Este acea ramură a geneticii care modifică în laborator genomul organismelor vii, astfel încât să le confere acestora caracteristicile dorite de om. Genele pot fi transferate între specii diferite (proces imposibil în natură), și nu doar în cadrul aceleiași specii. Majoritatea aplicațiilor sale comerciale sunt în domeniul medical (insulina de sinteză) și agricol.
OMG (Organism Modificat Genetic)
Organism viu al cărui patrimoniu genetic a fost modificat de om în laborator, prin inginerie genetică (repet, definiție europeană, cea americană incluzând aici, întâmplător sau nu, și selecția artificială).
Organism Modificat Genetic (denumit uneori și Organism Transgenic) este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietăți noi. Primele OMG au fost cultivate în 1993.
Schematizând, în domeniul agricol există 3 categorii principale de organisme modificate genetic: OMG cu rezistență sporită la ierbicide (de preferință produse de aceeași firmă, precum gama Roundup de la Monsanto), OMG cu proprietăți insecticide (gama Bt a aceluiași producător) și OMG cu proprietăți îmbunătățite (rezistență la boli, calități nutritive sporite, menținere mai îndelungată în stare proaspătă după recoltare etc.)
Organisme transgenice
Dacă de multe ori înseamnă același lucru ca și OMG, unii folosesc termenul pentru a diferenția organismele „încrucișate” (de pildă vegetale cărora li s-au transferat gene de origine animală). Un exemplu: deja menționatele produse Bt de la Monsanto, adică plante (bumbac, soia, porumb) cărora li s-au adăugat gene provenite de la o bacterie, Bacillus thuringiensis (de aici Bt).
Chiar vorbeam cu cineva de peste ocean zilele trecute despre OMG si a zis ca e imposibil sa se incruciseze gene animale cu vegetale, cand asta e de cam cand au inceput sa se cultive rosii in Alaska. O sa ii dau link la articolul dvs.
Multa sanatate.
Și n-am mai complicat discuția cu genele sintetice… 🙂