Leat 6500 Pinot Gris, 2014, M1 Crama Atelier
Țin minte că m-am întâlnit, pentru prima oară, acum vreo doi ani și jumătate cu acest Pinot Gris (mă rog, cu varianta 2011) și am cam chiuit de fericire. Fiindcă, recunosc, sunt un mare fan al vinurilor obținute din acest soi, unul atât de rar întâlnit prin podgoriile noastre de parcă ar fi prefiloxeric românesc.
Dar să trecem peste comparațiile discutabile și memoriile afective (întotdeauna e mai bun vinul din memorie decât cel din pahar, știați asta, da?). Și să vă povestesc despre varianta 2014 a acestui vin care e deja un serios punct de reper pentru Pinot Gris-urile produse în România.
Olfactiv, ne întâmpină un concert de citrice, bine subliniat de notele condimentate. Și se mai simt vreo două adieri florale, plus o senzație amăruie (sâmbure de caisă?).
Gustativ, vinul vine perfect în prelungire, sunt acolo și citricele, și notele condimentate, și sâmburii. Corpul e rotund, aciditatea optimă, iar complexitatea dată de maturarea pe drojdii fine i se potrivește ca o mănușă. Și să nu vă așteptați la vreo bombă de fruct, că nu e; dimpotrivă, avem de-a face cu un Pinot Gris elegant și rafinat.
Cât despre postgust, e lung și plăcut, cu o frumoasă notă citrică și un îndemn pentru o a doua gură.
Cu cine-l însurăm pe dumnealui, Pinot Gris? Păi recomandările clasice pentru acest soi, spre mâncărurile asiatice, le găsesc cât se poate de corecte, după cum și vechea mea plăcere de a-l asocia cu mâncăruri de vinete pare a fi pe deplin justificată. Numai că, de data asta, am riscat un pic (aștept vinetele de sezon!) și l-am potrivit cu o mâncărică de pui cu mazăre. Extraordinar ce bine s-a potrivit!
PG 2014 / M1 intra in “laborator” in seara asta!
Așa-i trebuie! 🙂