Lămâi marinate marocane
Prima dată am vrut să scriu lămâi murate, dar nu mi s-a părut teribil de corect, parcă tot termenul de marinate le descrie mai bine. Dar, în fine, să trecem repede peste această dilemă deloc esențială, ideea de bază este că urmează mai la vale o specialitate marocană tare interesantă, care se folosește atât ca ingredient în destule mâncăruri, cât și ca garnitură. Se poate face, în principiu, cam cu orice soi de lămâi și, cum se consideră că perioada cea mai bună pentru aceste fructe este toamna târzie, iaca, e un moment cât se poate de bun ca să încercați și dumneavoastră să faceți lămâi marinate. Mai ales că nu vă trebuie decât lămâi, sare mare și borcanele implicite.
Spălați mai întâi lămâile, cât de bine, cu apă caldă (probabil sunt ceruite, vă spuneam eu și la limoncello). Puneți-le apoi într-un vas, turnați peste ele apă rece cât să le acopere și țineți-le așa 3-5 zile (în funcție de temperatura camerei), schimbând zilnic apa.
Scurgeți-le bine, uscați-le și faceți 4 crestături longitudinale (deasupra unui castron, să nu pierdeți zeama), dar nu complete, adică în așa fel încât să obțineți 4 sferturi care mai sunt încă prinse sus și jos.
Introduceți în fiecare lămâie 1/2 lingurița rasă de sare. Puneți pe fundul unor borcane de 800 g 1 lingură de sare, așezați lămâile îndesat, mai presărați niște sare printre ele și încă o lingură deasupra. Turnați zeama deasupra (cea scursă de la crestare plus cea de la încă 1 lămâie) și cu asta basta, închideți capacele și puneți totul într-un loc întunecat și răcoros.
În prima săptămână, la fiecare 2-3 zile, mai apăsați lămâile, să-și mai lase din zeamă (dacă mai obțineți loc pentru încă o lămâie, puteți profita, de ce nu?). Ideea e ca zeama să le acopere complet, iar în momentul ăla se cheamă că treaba dumneavoastră s-a terminat. Dacă a trecut săptămâna și nu s-a întâmplat chestia asta, completați dumneavoastră cu cât suc de lămâie mai trebuie, închideți capacul ermetic și cu asta basta.
În 3-4 săptămâni ar trebui să fie gata. Înainte de le folosi, clătiți-le un pic sub apă curentă. De obicei se folosește doar coaja, tăiată julienne (mai ales pentru salate) sau cubulețe, dar firește că puteți face absolut cum poftiți.
Variante? Ei, ar mai fi, și putem începe încă de la pregătirea lămâilor, în sensul că unii le lasă prinse numai la bază, iar alții le taie direct sferturi (n-aș crede că diferențele sunt semnificative, dar în rețeta de bază am vrut să vă prezint tipul tradițional de crestare). Și, mai rar, adaugă câțiva și condimente (usturoi, cimbru etc.) prin borcane, dar atunci parcă n-aș mai zice că e vorba despre originalele lămâi marinate marocane.
In reteta marocana (tajine) de pui cu lamai murate se folosesc lamaile taiate in cubulete. E delicioasa.
Demult vreau s-o încerc, că încă n-am apucat, dar trebuie să mai aștept vreo lună, până-s gata lămâile marinate 🙂
am cumparat acum cativa ani niste lamai gata murate, de la un magazin arabesc din zona si nu mi-au placut, asa ca gandul la tajina cu lamai murate a disparut, dar daca tot se fac atat de simplu si noi mai mereu avem lamai in exces, ar fi pacat sa nu le mai dau o sansa. Merci fain!
Cu multă placere 🙂
Draga Costachel,
Eu am descoperit pe internet, acum cativa ani niste retete africane, printre care si cea de lamai marinate. Eu iau lamaile (din lamaiul propriu), le crestez transversal, pun sare pe fundul borcanului si apoi adaug un strat de lamai, un strat de sare, pana se umple borcanul. In timp ce pun lamaile se face si suc, plus ca am observat ca dupa vreo saptamana mai lasa zeama. Eu nu tin lamaile in apa rece inainte. Am gatit de multe ori si tagine-ul de pui cu lamai marinate si masline verzi, este una din mancarurile mele preferate. Se poate gati si intr-un vas de fonta. Este delicios, si are si aspect frumos, ti-o recomand cu caldura:)
Păi dacă-s din lămâiul propriu, atunci sigur n-au fost tratate lămâile, drept pentru care firește că n-ai nevoie de spălări intense și de înmuieri 🙂 Asta e, oameni gospodari, nu ca mine 🙂
Din contra, mai lenesi 🙂 In comentariul de mai sus doar am vrut sa spun ca ies bune si in varianta cu mai putine “cocoleli”, atat. Binenteles, depinde si de lamai.