În avanpremieră, promoția 2015 de la Crama Hermeziu
Săptămâna trecută a avut loc un nou eveniment din ciclul Degustările Costăchel&Expo. Iar vedetele au fost, după cum deja ați dedus din titlu, vinurile Cramei Hermeziu obținute din recolta 2015. Și a fost vorba despre o avanpremieră pentru că ele n-au fost încă distribuite; vă veți putea întâlni cu ele abia peste vreo 2-3 luni.
Ne-au povestit despre (în ordinea degustării) Chardonnay, Sauvignon Blanc, Traminer, Muscat Ottonel, Roze (din Fetească Neagră), Fetească Neagră și Busuioacă de Bohotin inginerii Gabriel Stoica („tatăl” lor) și Gheorghe Crăciunescu, despre Domeniile Lungu și Crama Hermeziu ne-a vorbit domnul Vasile Lungu, iar concluziile de final le-a tras profesorul Valeriu V. Cotea.
Notele juriului…
Cât despre concluziile celor prezenți, le-am regăsit în fișele de degustare pe care, ca de fiecare dată, le-am oferit întru completare celor prezenți. Au fost 39 de „voturi valabil exprimate”, care au decis următorul clasament:
1. Chardonnay – 9,1
2. Busuioacă de Bohotin – 9
3. Muscat Ottonel – 8,8
4. Fetească Neagră Rozé – 8,6
5. Sauvignon Blanc – 8,6
6. Traminer – 8,5
7. Fetească Neagră – 7,8
… și câteva păreri personale
Chardonnay-ul a fost (însă doar pentru cei care nu se mai întâlniseră cu el!) marea surpriză a degustării. Chiar dacă a fost dezavantajat de poziția de vin de deschidere, a reușit, totuși, să cucerească pe toată lumea. Inclusiv pe cei care, ca și mine, nu prea sunt mari admiratori ai acestui soi.
După primele voturi contabilizate, eram aproape ferm convins că Busuioaca va câștiga această degustare. Pentru că e frumoasă, elegantă și le are pe toate. Însă, din păcate, are și un mic defect, subliniat cu subiect și predicat pe măcar 3-4 fișe de degustare: e prea dulce (40 g/l, dacă nu mă înșeală memoria)! Și asta în condițiile în care a fost ajutată de un excelent lapte prăjit (leche frita, pentru hispanofoni), oferit de bucătăria restaurantului Expo. Însă, cine știe, dacă publicul prezent ar fi fost eminamente feminin…
Că Muscatul a venit pe locul al treilea e cumva firesc, pentru că reprezintă un excelent exponent al variantei „seci” de prezentare a acestui vin. E drept, lipsa zaharurilor îi mai derutează pe unii (lucru, iarăși, spus clar în fișe), dar tot cred că e un drum pe care trebuie mers. Vă povesteam mai demult despre excelentul Ottonel din gama Tectonic de la Gîrboiu, vi-l recomand și pe acesta cu căldură.
Rozé-ul și Sauvignonul Blanc s-au clasat (aproape) la egalitate, diferența fiind făcută la sutimi. Două vinuri frumoase și corecte, cu care mă reîntâlnesc de fiecare dată cu aceeași plăcere. Un singur lucru trebuie să mai precizez: Rozé-ul i-a împărțit pe cei prezenți în două categorii distincte: unii l-au apreciat la maximum, alții prea puțin. O dispersie a notelor cu care mă întâlnesc, de obicei, atunci când poposește vreun Aligoté prin pahare. Dar dacă la Aligoté pot să înțeleg, la Rozé-ul ăsta (încă) nu.
Traminerul a încheiat plutonul fruntașelor, dar nu pentru că, în opinia mea, ar fi mai puțin reușit, ci doar pentru că soiul e puțin cunoscut. Altă explicație, sincer, n-am.
În fine, Feteasca Neagră s-a plasat pe ultimul loc dintr-un motiv foarte simplu: e al naibii de tânără. Iar impetuozitatea specifică vârstei n-avea cum să fie pe placul tuturor. Cred însă că peste câteva luni va arăta mult mai bine, pentru că de promis promite.
Și să nu uit: mai multe poze de la eveniment găsiți pe pagina de facebook.
