În avanpremieră, noile vinuri din gama Horeca de la Vinarte
Aseară, la magazinul GoodPoint, a avut loc o întâlnire a membrilor clubului „Vinum Fidelis”. Adică, evident, o degustare, în prezentarea lui Marian Timofti, președintele Organizației Somelierilor din Romania (OSR 2011). Vedetele au fost noile vinuri din gama HoReCa a celor de la Vinarte, a căror lansare oficială va avea loc în curând, din câte am înțeles, la Restaurantul Neptunus din București. A fost vorba, așadar, de o avanpremieră, și încă una foarte plăcută. Și, profitând de ocazie pentru a mai mulțumi o dată amabilelor gazde (Răzvan Avram și Ana Maria Nazarie), mă grăbesc să trec la prezentarea vinurilor, că doar pentru asta ați ajuns pe pagina de față.
Mai întâi vinurile albe…
Riesling 2011
De vinul ăsta, recunosc, mă leagă o mai veche prietenie și e vinul meu preferat pentru deschidere (de masă, de degustare, de ce-o fi). Cel de față e făcut tot la Castel Stârmina și a rămas același Riesling Italian proaspăt, răcoritor și reconfortant. Parcă în versiunea 2011 sunt mai multe note minerale printre cele citrice decât de obicei.
Sauvignon Blanc 2011
Una dintre surprizele plăcute ale degustării. Din punct de vedere al clonelor, am înțeles că are în componență mai mult Gros Sauvignon decât Petit Sauvignon. Mult soc, grepfrut, gutui, arome „de pisică” mai deloc. Per total, un vin extrem de reconfortant.
Tămâioasă Românească 2011
Trebuie să recunosc că singurul vin demisec al degustării m-a dezamăgit puțin. E drept, nici nu prea am „glandă” pentru vinurile cu rest de zahăr, dar chiar cred că o aciditate mai mare nu i-ar fi stricat deloc acestei Tămâioase. Altminteri, un vin cât se poate de corect, o variantă elegantă, nu „bombă”, frumos rotunjită, cu un postgust bun și lung, care își va găsi cu siguranță amatorii.
…apoi cele roșii…
Negru de Drăgășani 2011
Primul nas, destul de hotărât, aduce vișine și afine, apoi, după o scurtă aerisire, vin și ceva cireșe negre, bașca puțină ciocolată. Iar paharul gol mirosea delicios a nuci! Un vin fără mari pretenții, dar foc de șturlubatic, cu o aciditate zdravănă, numai bună pentru a se lupta cu „porcăriile” de iarnă.
Fetească Neagră 2011
Mai ales după nebunaticul Negru de Drăgășani, Feteasca Neagră și-a scos și mai evident în relief eleganța naturală. O aromă reținută, cu multe fructe roșii și destul piper. Gustul e catifelat, iar taninii sunt fini și delicați, completând optim rotunjimea acestui vin
2 x Merlot 2011
Sunt două variante de Merlot în această gamă, una făcută la Stârmina, iar cealaltă în Dealu Mare. Doi frați, dar nu chiar gemeni. Mehedințeanul e puțin mai hotărât, chiar mai frust, cu multă vișină și ceva condimente. În schimb buzoianul e ceva mai elegant, cu mai multe fructe prin el și un pic de aciditate în plus. Și nu vă mai spun decât că ambele au un postgust lung și plăcut, iar sufragiile au fost împărțite. Așa că, dacă personal înclin ușor spre cel de Dealu Mare, asta nu înseamnă că fratele de la Stârmina e mai puțin bun. Ci doar un pic mai altfel
… și o concluzie la final
Nu pot încheia această prezentare fără să vă spun că vinurile din această gamă vor costa în magazine între 30 și 35 de lei, ceea ce face ca raportul calitate-preț să fie unul cât se poate de corect. Asta nu-i o surpriză când vine vorba de Vinarte, dar am simțit nevoia să o subliniez, că-s prea destui producătorii care se duc cu prețurile până la cer. Așa că niște vinuri bune, la prețuri decente, merită salutate ca atare.
